Oraşele regionale ale estului UE (II)

După cum am mai precizat în texte anterioare caracteristică fundamentală a unui teritoriu, centralitatea nu este un produs exclusiv al geometriei. Ca reper şi ca element structurant, centralitatea este un construct mai degrabă cultural, un produs, deopotrivă social, economic şi politic.

Oraşele regionale ale estului UE (I)

de George Țurcănașu

Marele oraș contemporan are două surse de dezvoltare: una teritorială, care ține de vecinătatea sa regională, și una internațională ori globală, în cazul orașelor mari și metropolelor regionale.

TV Arad / Regionalizarea – marea provocare (VIDEO)

Vineri, 15 martie, la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, în prezența unui public numeros, a avut loc lansarea volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, apărut la Editura Polirom din Iași, coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Ţurcănașu.

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Detestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar.

A8

Doi ani de întârziere, cât s-au acumulat până acum în dreptul acestui proiect, înseamnă eliminarea pentru mai mulţi ani a Iaşului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuaţia mobilităţii rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel naţional şi transnaţional. În plus, această întârziere, mergând pe principiul nerod al finanţării de tip „primul venit, primul servit”, ar putea scoate A8 din toate liniile de finanţare.

TVR Cluj, despre lansarea la Cluj-Napoca a volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”

Regionalizarea va permite o mai bună guvernanță a României, bazată pe principiul subsidiarității și al unei responsabilizări sporite a actului de guvernare. Este una din concluziile cărţii „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Ţurcănașu, arată un reportaj realizat de TVR Cluj la evenimentul de lansare a volumului la Cluj-Napoca, la 1 martie.

Despre discursul regionalist din Moldova (I)

Întâlnirile şi discuţiile cu reprezentanţi ai mediului academic, ai unor ONG-uri cu orientare regionalistă, cu jurnalişti şi cu reprezentanţi ai unor diverse categorii socio-profesionale ne-au edificat asupra faptului că există diferenţe între abordările discursurilor regionaliste din Moldova şi din Transilvania.

Întârzierile acumulate pe secţiunea Ungheni-Iaşi-Tg. Neamţ vor afecta coeziunea regională

Iaşul e polul principal al regiunii noastre. Ocupă o poziţie similară în Moldova din perspectiva serviciilor cu cea a Clujului în Ardeal. Iaşul concentrează peste 3/4 dintre studenţii ce au ales să-şi facă studiile în regiune, peste jumătate dintre medicii de spital şi 2/3 dintre pasagerii aeroportuari ai regiunii. Majoritatea fluxurilor sunt drenate de vectorul pe care se va instala tronsonul Iaşi – nod cu A7.

Periferice (IV)

Astăzi vă propun un top 3 al celor mai neinspirate dezvoltări rezidenţiale recente ale aglomeraţiei ieşene. Singura condiţie ce a stat la baza acestui top a fost ca aceste zone de dezvoltare imobiliară să fie deja schiţate în peisajul urban actual.

Periferice (III)

Un top 3 al celor mai neinspirate dezvoltări rezidenţiale: nordul Luncii Cetăţuiei – comuna Ciurea (3), nordul cartierului Dacia (2) şi cireaşa de pe tort – dezvoltările de la nord de cartierul Agronomiei (1).

Periferice (II)

„Iadul urbanistic” (V. Ernu) şi al mobilităţii a început să se manifeste ceva mai târziu, cam de un deceniu şi jumătate încoace, odată cu creşterea demografică a periferiilor Iaşului, în paralel cu materializarea proiectelor marilor investitori imobiliari.

Periferice (I)

Cartierul de 15 minute ne e prezentat de către marii investitori imobiliari (cei ce-şi permit să construiască mai mult de un bloc, două) ca o invenţie a urbanismului actual, postmodern, să-i spunem. Nu e chiar aşa!

Devino membru MDM