Ziarul de Iași / Unde se câștigă cel mai bine în IT-ul românesc? Clujul e în top; cum stă Iașul? Analiza universitarului George Țurcănașu
La nivelul principalelor cinci entități administrative (București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov) care concentrează peste 85% din forța de muncă din domeniul IT, evoluțiile salariale prezintă variații semnificative.
Încă un text despre A8
Am să vă fac o mărturisire. M-am săturat să scriu despre A8. În mai mult de un deceniu, de când am început să scriu în Ziarul de Iaşi, am adus toate argumentele de care am fost capabil să le construiesc în favoarea A8. Le-am repetat, le-am răs-repetat în sutele de pagini scrise şi publicate fie în ZDI, fie în diversele rapoarte, scrisori deschise sau în volume de cercetare. Am ajuns până acolo încât utilizez şi fraze banalizate.
News.ro / Protest al asociaţiilor civice ieşene pro-autostradă organizat în timpul evenimentului de începere a lucrărilor la podul de peste Prut. Manifestanţii au cerut urgentarea lucrărilor pe sectorul Ungheni-Iaşi-Moţca din Autostrada A8
Câţiva reprezentanţi ai asociaţiilor civice pro-autostradă din Iaşi au protestat, sâmbătă, pe malul râului Prut, în timpul evenimentului de începere a lucrărilor la podul de la Ungheni, cerând ca lucrările să fie demarate rapid şi pe sectorul Ungheni-Iaşi-Moţca al autostrăzii.
Podul de flori, ambuteIaşul şi o autostradă nedorită de la centru
Amânarea A8 e o decizie criminală, şi nu e vorba despre faptul că Iaşul se va decupla în anii ce vor veni de hinterlandul său regional tradiţional, ci mai mult despre faptul că locuitorii din celelalte localităţi ale Moldovei nu se vor bucura de îmbunătăţirea accesibilităţii către serviciile regionale. După cum arată lucrurile la ora actuală, Moldova îşi va conserva şi pe mai departe starea de fundătură, doar ceva mai bine legată cu Bucureştiul.
Un posibil final al unui ciclu economic la Iaşi?
Criza forţei de muncă din domeniile IT din anii anteriori e foarte posibil să fi declanşat formarea unor veritabile stocuri de IT-işti de către firmele mari şi mijlocii. Acum, par a fi prea mulţi. Diminuarea numărului de comenzi, mai ales în zona softului la comandă, e dependentă şi de criza în care a intrat industria germană a automobilelor. De asemenea, foarte multe firme din diverse domenii (bancare, finanţe, automobile etc.) şi-au creat propriile departamente IT, aşa încât presiunea comenzilor asupra firmelor româneşti s-a relaxat mai mult decât se cuvine.
Iași TV Life / Din nou, despre regionalizare (VIDEO)
Vineri, 31 ianuarie 2025, invitatul emisiunii „Politica la Iași” difuzată la postul tv local Iași TV Life a fost George Țurcănașu, cadru universitar la Facultatea de Geografie a Universității „Al. I. Cuza”, specialist în dezvoltare teritorială, membru al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Emisiunea, realizată și moderată de Lucian Dîrdală, a avut ca temă regionalizarea, un subiect reintrodus recent pe agenda publică de actuala coaliție guvernamentală.
Forum Economic, TVR Iași / Reorganizare sau regionalizare? Desființare și comasare (VIDEO)
Emisiunea Focus Economic de miercuri, 29 ianuarie 2025, realizată de jurnalistul Iulian Leca la TVR Iași, i-a avut ca invitați pe specialistul în dezvoltare teritorială George Țurcănașu și istoricul Dorin Dobrincu, ambii membri ai asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM).
Rezilienţă, scalaritate şi panarhie (III)
În cazul unei noi reforme administrative ce ar viza și regionalizarea României, identificarea centralităților susceptibile de a dinamiza regiunea ar trebui să reprezinte un demers de primă importanță. E necesar ca aceste centralități să fie printre cele mai reziliente.
Europa Liberă România / România prelungește „autostrada Unirii” cu un pod istoric peste Prut. Drumul până acolo este incert
Realizarea podului de la Ungheni este mai mult decât binevenită, dar autostrada care îl integrează, A8, are un parcurs „mult sub așteptări”, spune pentru Europa Liberă geograful George Țurcănașu, profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza în Iași și unul din liderii Mișcării civice pentru Dezvoltarea Moldovei.
Autostrada A8, politicile coerente de dezvoltare regională şi regionalizarea – cheile către coeziunea teritorială şi competitivitatea regională a Moldovei (III)
A8 nu numai că ar scoate din izolare şi ar crea condiţiile unor implantări ale unor mari investiţii din zona de producţie, dar ar fi şi un reper important în creşterea coeziunii regionale. Dacă în prezent cei 190 de km dintre oraşul Siret şi Iaşi sunt acoperiţi în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajul devenit tradiţional de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 şi A8 ar funcţiona, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăţi.
Ziarul de Iași / De ce a rămas Moldova în urmă? Fondurile UE de reducere a decalajelor în realitate l-au mărit. Analiza unui cunoscut universitar ieșean
Poate că politicienii români ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltarea regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.
Autostrada A8, politicile coerente de dezvoltare regională şi regionalizarea – cheile către coeziunea teritorială şi competitivitatea regională a Moldovei (I)
Textele pe care vi le propun începând de astăzi reprezintă în parte răspunsul dat întrebării „Cum poate fi dezvoltată Moldova?” formulată de Dan Radu, redactorul şef şi iniţiatorul proiectului media Moldova economică, al cărui prim număr a apărut în mai 2024.
Despre insuficienţa guvernanţei judeţene
Informal, organizarea sistemică suprajudeţeană/ regională a sistemului sanitar funcţionează şi în perioadele normale – un bolnav ce nu poate fi tratat nici la Dorohoi şi nici la Botoşani e trimis cel mai adesea la Iaşi, unde şansele de recuperare sunt mari. Însă, din perspectiva instituţională, într-un interval de criză, aşa cum a fost perioada pandemică SARS-CoV-2, acest nivel de gestiune ar fi trebuit să funcţioneze într-o manieră oficială
Ziarul de Iași / Câteva chestiuni minore privind alegerile din iunie 2024
Dacă ar fi să facem diferenţa dintre populaţia cu domiciliul stabil (cea care contează în calcularea procentului prezenței la vot) şi populaţia rezidentă a celor 8 judeţe ce compun în linii generale regiunea noastră istorică, vom observa că lipsesc de la domiciliu aproximativ un milion de locuitori.
Oraşele regionale ale estului UE (II)
După cum am mai precizat în texte anterioare caracteristică fundamentală a unui teritoriu, centralitatea nu este un produs exclusiv al geometriei. Ca reper şi ca element structurant, centralitatea este un construct mai degrabă cultural, un produs, deopotrivă social, economic şi politic.
TVR Cluj. „Transilvania Culturală” / O dezbatere despre modele de regionalizare, identitate regională, centralism militar (VIDEO)
Aflați la Cluj-Napoca la începutul lunii martie cu prilejul lansării volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu, Mihai Chiper și George Ţurcănașu au fost invitații emisiunii „Transilvania culturală” de la TVR Cluj, realizată și moderată de Vasile Hotea-Fernezan.
DOSAR Suplimentul de Cultură / La fundul grămezii: o autostradă pentru Moldova amânată din nou
Se pare că de la București ni se transmite că Moldova nu contează. Iarăși.
Tergiversări și amânări care nu arată decât dispreț, în fond. Altfel cum ar putea fi explicată atitudinea Capitalei? Încercări de răspuns și arătat nevoia de A8 în cele două opinii avizate de mai jos.
Oraşele regionale ale estului UE (I)
de George Țurcănașu
Marele oraș contemporan are două surse de dezvoltare: una teritorială, care ține de vecinătatea sa regională, și una internațională ori globală, în cazul orașelor mari și metropolelor regionale.
TV Arad / Regionalizarea – marea provocare (VIDEO)
Vineri, 15 martie, la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, în prezența unui public numeros, a avut loc lansarea volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, apărut la Editura Polirom din Iași, coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Ţurcănașu.
Despre discursul regionalist din Moldova (II)
Detestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar.