Ziarul de Iași / #Hora_Unirii, #ţarcuri, #24_ianuarie

Structura manifestanţilor din Piaţa Unirii e mult mai complicată decât înţeleg ignoranţii de la Bucureşti sau de aiurea din ţară. Nu există doar două tabere, aşa cum ni se prezintă la ştiri de către jurnaliştii cu „ştaif”, care afişând o morgă (semi)doctă îşi dau cu părerea, demonstrând o superficialitate crasă.

RPL 2021 – Cât de mari ne mai sunt judeţele

Dacă topul supraestimărilor statistice nu a generat surprize majore, topul judeţean al subestimărilor demografice e foarte interesant. Lăsând la o parte judeţul Ilfov, cu aproape 40 de mii de locuitori mai mult decât estimările, următoarele judeţe în această ierarhie sunt: Bacău, Suceava, Neamţ, Botoşani, Vrancea, Bistriţa-Năsăud şi Vaslui, ce se suprapun dorsalei de emigraţie maximă a României.

#10 Întrebări | George Țurcănașu: Avem nevoie urgent de reforma administrativă, armata de consilieri locali ar dispărea

Reforma administrativ-teritorială și regionalizarea sunt necesare în România, iar Constituția trebuie modificată în acest sens, spune George Țurcănașu, co-fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei. Implicată în promovarea proiectelor care pot ajuta la recuperarea decalajelor de dezvoltare ale regiunii istorice a Moldovei, în special de infrastructură, dar nu numai, asociația pregătește lansarea unui volum ce abordează una din teme intens vehiculate și totodată sensibile din societatea românească: regionalizarea.

Modele de regionalizare (IV)

Regionalizarea poloneză poate fi considerată un model de bune practici în Europa central‑estică, fiind şi singurul exemplu din această parte a UE. Având o populaţie de două ori mai mare decât România, şi media dimensiunii demografice a voievodatelore importantă – aproape 2,4 milioane de persoane, asemănător mediei demografice a regiunilor de dezvoltare din România.

APARIȚIE EDITORIALĂ / Pentru România: către un model de bună guvernanță

La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” anunţă apariţia unei lucrări îndelungi aşteptate, intens pregătite, cu titlul: „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, Iași, Editura Polirom, 2022. Este vorba despre contribuţia noastră şi a colaboratorilor noştri la efortul de a moderniza, de a creşte şi întări locul în care trăim, comunitatea pe care o alcătuim, ţara care ne pune împreună.

Modele de regionalizare (III)

Teoretic, regionalizarea poloneză a avut de întâmpinat mai multe probleme decât ar fi trebuit să întâmpine regionalizarea României. De ce? Pentru că majoritatea vechilor teritorialităţi au fost anihilate de tectonica, deopotrivă geopolitică şi teritorială, din perioadele modernă şi contemporană.

Modele de regionalizare (II)

Ce facem dacă în interiorul naţiunii mai subzistă fragmente teritoriale de dimensiuni modeste ale căror centralităţi istorice se află într un stat vecin? Sau dacă teritoriul statal e fragmentat identitar? Cazurile Germaniei Federale și al Spaniei.

Modele de regionalizare (I)

„Bâjbâielii” neproductive în drumul către o reformă administrativă sustenabilă i se poate pune capăt prin analiza şi înţelegerea unor modele din statele UE ce şi‑au conturat limitele administrative regionale. Am ales pentru exemplificare experienţa a patru state din UE: Franţa, Germania, Spania şi Polonia.

Despre etică şi echitate teritorială

Regionalizarea n-ar trebui să poarte o asemenea încărcătură negativă, pentru că apariţia nivelului regional administrativ ar introduce două dimensiuni noi guvernanţei teritoriale – una ce ţine de echitate şi o alta de etica teritorială.

#DEURMĂRIT Moldova Economică la TVR Iași

O excelentă emisiune care aduce în atenția publicului larg subiecte legate de dezvoltarea economică a regiunii a debutat sâmbătă, 22 octombrie 2022, la TVR Iași, sub numele „Moldova Economică”. În prima ediție, Dan Radu, realizatorul emisiunii, l-a avut invitat pe George Țurcănașu, specialist în analiza dezvoltării comunităților.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)

15-16 regiuni de inspiraţie sovietică sunt nocive pentru dezvoltarea României! Dimensiunile modeste ale unor astfel de construcţii, multe dintre acestea sub un milion de locuitori, ar crea un handicap suplimentar structurilor teritoriale în raport cu cele similare europene. Ar fi incapabile de strategii de dezvoltare la un nivel scalar superior şi ar avea o capacitate de negociere mult mai redusă atât cu Bucureştiul, cât şi cu nivelul administrativ european.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)

În ciuda discursurilor de ochii lumii ale politicienilor, dar şi ale unor persoane din zona academică despre importanţa identităţii în conturarea teritoriilor administrative regionale, teama de „unguri”, teama de „ruşi”, teama de o centrifugă teritorială, ce ar duce, zice-se, la dezmembrarea ţării, alimentează discursurile antiregionaliste ale centraliştilor.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (V)

În reformele administrative, iniţiate pentru adecvarea puterii de decizie la dinamica câmpurilor de polarizare, de interacţiune sau interdependenţă, interstiţiile teritoriale interne nivelului scalar naţional joacă un rol primordial în trasarea limitelor de control al noilor administraţii regionale.

#VOCILEMOLDOVEI Un interval prea mare între A7 şi A8 = deteriorarea coeziunii teritoriale a Moldovei

La ora actuală proiectul A7 e mai matur decât A8. Deja s-au semnat şi se semnează contracte de construcție pe mai multe dintre sectoare. Însă vectorul construcției acestei autostrăzi, numite în presă şi „a Moldovei”, e unul dinspre Bucureşti către regiunea noastră, fapt care s-ar putea să aibă un impact negativ asupra coeziunii regionale a Moldovei. Decalajul actual de maturitate se va reflecta şi într-un decalaj al dării în exploatare a celor două autostrăzi. A7 fără A8 (mă refer doar la legătura Iaşului cu A7 – relaţie foarte importantă la nivelul Moldovei, pe care se vor drena principalele fluxuri ce accesează serviciile regionale) va însemna pentru Moldova ceva mai rău decât un cutremur de 9 / Richter.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)

În abordările geografice există mult spaţiu într-un teritoriu. Prin această afirmaţie nu intenţionez să fac trimitere la utilizarea deseori într-o manieră sinonimică a celor doi termeni. În definirea teritoriului, geografii subsumează acestei categorii numeroase spaţii: de la cel economic, la cel ideologic şi politic sau se referă la teritoriu ca la un spaţiu în care s-a produs materializarea întinderii unei puteri (Micoud, 2000).

Recensământ 2022. Incertitudini

Cu siguranţă, datele finale ale recensământului actual vor arăta la nivelul naţional o valoare mai mare a populaţiei. Cu cât, însă? Aici e marea necunoscută. La ora actuală, există două opinii importante. Una dominantă, potrivit căreia populaţia rezidentă a ţării este mai redusă decât valoarea reper, ce se bazează pe faptul că emigraţia românilor e mai importantă cantitativ decât se estimează, şi o alta care introduce în ecuaţie şi mobilitatea post-pandemică. Potrivit celei de-a doua opinii, mişcarea de remigraţie a românilor din plină criză pandemică a fost mai importantă decât returul ulterior al cetăţenilor români în Occident, survenit după relaxarea restricţiilor.

#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul

Sub titlul „”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare”, în cursdeguvernare.ro a apărut o analiză interesantă, dar doar din perspectiva datelor statistice vehiculate. În rest, nu e dificil de sesizat cheia de lectură prietenă centralismului pe care autoarea ne-o propune. Aceasta se arată mai degrabă îngrijorată de creşterea ecartului de dezvoltare din interiorul regiunilor: “[d]ezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.”

Recensământ 2022. Socoteala din târg

Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, spune o veche vorbă românească. După atâtea procente vehiculate mai sus, poate mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta osteneală în a ne mai număra, dacă ştim deja unde trebuie să ajungem?

De fapt, nu ştim nimic! În ciuda zecilor de indicatori şi a zecilor sau sutelor de mii de valori demografice prezente în baza de date TEMPO-INSSE, nu avem habar câţi mai suntem, iar cu cât coborâm la niveluri teritoriale mai fine, valorile oficiale sunt din ce în ce mai îndepărtate de realitate. De fapt, la nivelul UAT-urilor locale, baza de date TEMPO nu a publicat în dreptul populaţiei rezidente nici o cifră.

De abia acum câteva zile, pe 5 iulie, din presa locală, am aflat care e populaţia rezidentă estimată a municipiului Iaşi, cea oficială, la care se raportează procentele recenzaţilor. Bineînţeles, într-o manieră indirectă. Aflăm aici că 165.653 de persoane recenzate la nivelul municipiului ar însemna 53,2% din populaţia rezidentă. Un calcul simplu ne relevă că această categorie de populaţie ar trebui să fie de 311,4 mii locuitori.

Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)

În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.