Autostrăzile din sacul cu promisiuni guvernamentale

unt aproape două decenii de când se fac promisiuni generoase legate de construirea Autostrăzii 8, Ungheni-Iași-Târgu Mureș, care ar urma să lege Moldova de Ardeal, ceea ce înseamnă scoaterea reală a celei dintâi regiuni din izolare.

SE MAI FACE AUTOSTRADA IAȘI-TÂRGU MUREȘ?

Asociațiile civice pro-autostradă din Moldova sunt profund nemulțumite de modul în care instituțiile publice cu roluri și responsabilități în gestiunea proiectelor de infrastructură rutieră mare (Guvernul României, prin Ministerul Transporturilor și CNAIR – aflată sub autoritatea ministerului) gestionează proiectul Autostrăzii Unirii Târgu Mureș – Iași – Ungheni.

24 ianuarie la Iași: „Hai să dăm mână cu mână”, cu jandarmi, după garduri

Într-o atmosferă al cărei ton a fost dat de prezența numeroasă a jandarmilor și de gardurile puse la dispoziția ieșenilor astfel încât aceștia să se poată așeza cât mai departe de tribuna oficială, în Piața Unirii din Iași a avut loc, la 24 ianuarie, tradiționala sărbătorire a Zilei Unirii Principatelor. La manifestare au fost prezenți și membrii asociațiilor civice Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8, Reset și Moldova vrea Autostradă, ținuți de jandarmi la distanță de oficialități și de presă.

Austostrada A8 între promisiunile oficiale și scepticismul asociațiilor civice

Reprezentanții asociațiilor Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Împreună pentru A8 și Moldova vrea Autostradă au avut ieri, 10 februarie 2023, la sediul Consiliului Județean Iași, o întâlnire cu Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Discuțiile au privit autostrăzile Moldovei, în particular A8, cu accent pe sectorul din județul Iași și podul de la Ungheni.

„Heringul roşu” şi alte diversiuni autostradale

La ultimele alegeri am ştampilat pe Cătălin Urtoi şi pe Ionel Apostol la Iaşi, la municipiu şi CJ, chiar dacă partidul lor, „Împreună pentru Moldova”, era în practică lipsit de şansă. Am făcut-o pentru că nu aş fi putut vota un paraşutat de la partidele de rit vechi, şi nici pe astronautul de la USR. Acum activez într-o asociaţie civică. Unii mă întreabă când ne vom transforma în partid. Nu vom transforma MDM într-un partid, dar asta nu înseamnă că noi nu facem deja politică, în accepţiunea clasică a termenului, aceea a participării la viaţa publică prin voluntariat, proiecte de interes comunitar etc. Prin urmare, suntem foarte atenţi la limbaj, al nostru şi al altora. Astăzi vă propun să privim critic limbajul nostru politic, folosind „momentul Urtoi” ca exemplu.

Ziarul de Iași / Consilierul ieşean al ministrului Transporturilor este luat în braţe de PSD, după ce a fost mustrat de asociaţiile pentru autostradă

Asociaţiile care militează pentru construcţia de autostrăzi sunt pe punctul de a-i retrage sprijinul reprezentantului pe care l-au propulsat în Guvern. Cătălin Urtoi, consilier personal al ministrului Transporturilor (Sorin Grindeanu, PSD), a fost „mustrat public” pentru apropierea lui faţă de social-democraţi. Urtoi s-ar fi depărtat de asociaţii şi nu şi-ar fi respectat înţelegerile de înainte de numirea în funcţie, respectiv în ianuarie 2022. Dacă asociaţiile sunt gata să-l lase pe Urtoi pe cont propriu, PSD este pregătit să-l susţină în continuare. 

Informare publică din partea asociațiilor Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei și Împreună pentru A8

Acest mesaj se dorește a fi o delimitare publică a celor două asociații de orice amestec sau atingere, chiar și numai tangențială, cu Partidul Social Democrat sau alt partid politic.
Greșelile de pozitionare publică i-au fost puse în vedere dlui Cătălin Urtoi, reprezentantul nostru în Ministerul Transporturilor, și am considerat necesar și util, pentru a înlătura orice neînțelegeri și interpretări greșite, să existe și o informare publică limpede pe această temă.
Construirea autostrăzilor Moldovei este obiectivul nostru principal, al celor două asociații, și vom continua să exercităm presiuni continue ca Guvernul României să le transforme în realitate.

#VOCILEMOLDOVEI Asociațiile civice moldovenești nu au fost invitate la „întâlnirea de lucru” pe tema autostrăzilor A8 și A7, din 21 iunie 2022

Neinvitarea asociațiilor civice la întâlnire a fost una dintre nefăcutele politicienilor ieșeni aflați la putere. Nu e nici prima, probabil nu va fi nici ultima. Dacă ar putea, politicienii care nu contează dincolo de Bârnova sau Lețcani ar interzice expunerea publică a oricărui grup sau curent din societate care le-ar afecta monopolul politic. Este o tactică pe care politrucii o învață în timpul uceniciei pe lângă diverși nichiți sau fenechii.

Într-o democrație liberală, problemele civile nu se rezolvă „cu Armata”!

Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund. Solicităm ferm tuturor partidelor politice să oprească de îndată acest derapaj care pune în pericol sistemul democratic din România.

Un apel semnat de 16 asociații civice, printre care și Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Bravo avertizorului! Și ce trebuie să discutăm legat de legile securității!

Principiile europene dezvoltate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) privind controlul serviciilor de informații sunt ignorate de orice declarație politică sau în proiectele devenite publice. Având în vedere prima formă a acestor propuneri, suntem convinși că drepturile omului și principiile bunei guvernări sunt ultimele preocupări în procesul de modificare a acestor legi. Pentru o țară în care chiar și acum, la 30 de ani de la căderea comunismului, avem trauma Securității, singura modalitate posibilă prin care aceste legi să ajungă la o formă apropiată de principiile unui stat democratic, și în acord cu drepturile omului, este printr-un amplu proces de dezbatere publică și prin integrarea răspunsurilor la întrebările de mai sus. Da, suntem îngrijorați. Și avem și de ce.

Un apel al societății civile semnat de 45 de asociații, printre care și Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.

Europa Liberă România: Naționalizarea solidarității | Statul român intră în competiție cu ONG-urile pentru donațiile dedicate refugiaților

Situația cu donațiile pentru autorități începe să semene, spune Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, cu începutul pandemiei când oficialii au lansat „marota” cu știrile oficiale. „Cam așa vor să facă: două tipuri de canale de strângere de fonduri. Canalul oficial, cel guvernamental, pe care guvernul îl va prezenta drept cel bun, serios, pe care te poți baza și canalul neoficial, neguvernamental, și vor spune despre el că nu e chiar de sigur, știți e vorba de ONG-urile despre care nu știm ce fac”, avertizează Marinescu.

APEL. Societatea civilă şi criza refugiaţilor din Ucraina

Este necesară coordonarea la nivel regional a răspunsului la criza umanitară ucraineană din ţara noastră. Problemele de gestionare a fluxurilor de refugiaţi se pot rezolva mai eficient privite la nivel regional decât la nivelul fiecărui judeţ în parte, cu precădere în Regiunea Moldova, care deţine cele mai multe puncte de frontieră prin care intră victimele războiului din Ucraina. Judeţe sau regiuni întregi ale României trebuie să deruleze programe coerente şi coezive atât ca răspuns la problemele specifice ale refugiaţilor cât şi ca rezolvare a problemelor pe care prezenţa ucraineană pe termen mediu-lung le vor produce în teritoriu.

#VOCILEMOLDOVEI Ce s-a văzut astăzi în Piața Unirii din Iași. Și un post-scriptum

Înțeleg că George Simion, aflat în direct la Antena 3 și ulterior la Realitatea TV, a acuzat mișcările prodezvoltare, pe mine în mod particular, de „incitare la separatism teritorial”. I-aș aminti dlui Simion că descentralizarea și regionalizarea nu înseamnă separatism, ci eficientizare administrativă sau, dacă vreți, aplicarea principiului subsidiarității, valabil în Uniunea Europeană.
Pentru cine nu știe, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplică de bune decenii aceste principii, ci și în țări altădată centralizate, precum Franța și Polonia. Iar acestea sunt acum fie motoare ale economiei UE, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie țări care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, chiar dacă au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de văzut cazul polonez).

Comunicat de presă: Moldova vrea dezvoltare într-o Românie europeană, fără extremism

Asociațiile proautostradă și prodezvoltare din Moldova – „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, „Împreună pentru A8” și „Reset” – au organizat azi, la Iași, cu prilejul împlinirii a 163 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, un protest în care au tras, din nou, un semnal de alarmă legat de dezinteresul administrației de la București față de problemele Moldovei, de lipsa investițiilor în regiune, cerând totodată politici teritoriale corecte care să ducă la diminuarea decalajelor de dezvoltare dintre Moldova şi restul României.

Expert Forum: Am solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la OUG Saligny

EFOR, alături de alte 17 organizații neguvernamentale și grupuri civice, printre care și Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă pentru aprobarea Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”, aprobată de Guvernul României în data de 3 septembrie 2021.

ZIARUL DE IAȘI: #Moldova_solidară

[cmsms_row data_padding_bottom=”50″ data_padding_top=”0″ data_overlay_opacity=”50″ data_color_overlay=”#000000″ data_bg_parallax_ratio=”0.5″ data_bg_size=”cover” data_bg_attachment=”scroll” data_bg_repeat=”no-repeat” data_bg_position=”top center” data_bg_color=”#ffffff” data_color=”default” data_padding_right=”3″ data_padding_left=”3″ data_width=”boxed”][cmsms_column data_width=”3/4″][cmsms_text animation_delay=”0″] Structura informaţiilor de pe platformele de socializare s-a schimbat profund de când pandemia generată de COVID-19 a devenit reperul fundamental după care se structurează acum societatea, de la banala noastră existenţă cotidiană, până la nivelul mondial; de […]

Devino membru MDM