Ziarul de Iași / De ce a rămas Moldova în urmă? Fondurile UE de reducere a decalajelor în realitate l-au mărit. Analiza unui cunoscut universitar ieșean

Poate că politicienii români ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltarea regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.

Ziarul de Iași / Munca neplătită. O imagine asupra populației casnice din România și județul Iași

Fenomenul populației cu statut casnic este adesea strâns legat de lipsa de oportunități pe plan local. Numărul casnicilor este frecvent asociat cu localitățile cu probleme economice și o rată ridicată a șomajului. Acest lucru indică faptul că statutul de casnic este, de multe ori, o evoluție forțată de la șomajul de lungă durată la o resemnare în fața lipsei de oportunități de angajare pe plan local.

Ziarul de Iași / O poveste fără sfârșit: Politicianul sclav, investițiile publice și subdezvoltarea zonei Moldovei

Regiunea Moldovei are un decalaj de dezvoltare considerabil față de București, Cluj sau Sibiu. Diferențele negative se văd cu ochiul liber. În Moldova sunt doar câteva oaze, care ies în evidență, în rest este deșert. Desigur, probleme sunt și în Cluj, nu este nici acolo totul roz, la fel cum putem găsi diverse lucruri supărătoare în New York, Berlin sau Paris.

Periferice (II)

„Iadul urbanistic” (V. Ernu) şi al mobilităţii a început să se manifeste ceva mai târziu, cam de un deceniu şi jumătate încoace, odată cu creşterea demografică a periferiilor Iaşului, în paralel cu materializarea proiectelor marilor investitori imobiliari.

Despre noua dinamică office a Iaşului (III)

Dezvoltarea economică a oraşului se datorează într-o manieră considerabilă domeniilor IT&Outsourcing, absenţa pe termen lung a livrărilor de clădiri de birouri ar afecta economia locală într-o asemenea măsură încât putem deveni martorii unui veritabil declin urban. Însă, dacă ţinem cont de estimările privind datele de livrare pentru clădirile de birouri, perspectiva e liniştitoare pentru oraşul nostru.

Ziarul de Iași / De ce nu se poate dezvolta echilibrat România?

În perioada septembrie-octombrie 2019, nu mai puţin de 696 de proiecte au fost atribuite arbitrar, în urma unor discuţii informale pe care şeful Prognozei, Ion Ghizdeanu, le avea cu reprezentanţii UAT-urilor şi cu persoane influente din mediul politic şi administrativ.

Despre noua dinamică office a Iaşului (II)

Echipa PIN Map estimează că ultimele două categorii, nu numai că nu vor mai fi alimentate de noi clădiri, ci vor înregistra şi un regres important sub presiunea noilor livrări de clădiri de birouri de clasa A. Reconversia funcţională a acestor clădiri va fi una activă. De asemenea, e foarte posibilă şi demolarea unor clădiri sub presiunea proiectelor imobiliare noi.

Despre noua dinamică office a Iaşului (I)

După ce am citit acum câteva zile un articol despre stadiul lucrărilor la Silk District (SD) în apix.ro, m-am dus să văd şantierul. Dacă la începutul anului consideram trimestrul (T) 4 al anului curent un termen de livrare pentru prima clădire de birouri mult prea optimist, acum cred că e posibil.

Dorin Dobrincu la TVR Iași: „Subdezvoltarea Moldovei nu vine din paleolitic”

O interesantă discuție despre șansele Moldovei de a recupera, cu ajutorul banilor europeni, decalajele din ultimele decenii a avut loc în cadrul emisiunii „Forum economic”, difuzată la TVR Iași, miercuri, 19 aprilie 2023. Dezbaterea, moderată de jurnalistul Iulian Leca, i-a avut ca protagoniști pe istoricul Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, și pe Vasile Asandei, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est.

Bucureştiul şi non-strategiile de dezvoltare regională

Când critic Bucureştiul, nici pe departe nu îmi îndrept privirea către bucureştenii oneşti, ci doar către autorităţile centrale, ce asigură guvernanţa naţională. Dacă ar fi fost bună, nu aş fi avut decât cuvinte de laudă. Dar e rea, iar impactul negativ al politicilor regionale duc la descompunerea din ce în ce mai accelerată a teritorialităţii noastre regionale.

cursdeguvernare.ro / Disparitățile teritoriale se adâncesc, Bucureștiul e ”altă țară”. 5 indicatori de luat în calcul pentru politici publice

Direcția Politici și Strategie din Ministerul Dezvoltării a realizat un nou studiu privind disparitățile teritoriale, în fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS și date BNR. Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească.

#DEURMĂRIT Moldova Economică la TVR Iași

O excelentă emisiune care aduce în atenția publicului larg subiecte legate de dezvoltarea economică a regiunii a debutat sâmbătă, 22 octombrie 2022, la TVR Iași, sub numele „Moldova Economică”. În prima ediție, Dan Radu, realizatorul emisiunii, l-a avut invitat pe George Țurcănașu, specialist în analiza dezvoltării comunităților.

Tele M. Linia Întâi / Sunt în pericol marile proiecte ale Iașului?

Despre marile proiecte ale Iașului și ale regiunii s-a discutat joi, 13 octombrie 2022, la Tele M, la emisiunea „În linia întâi”, moderată de jurnalistul Florin Ghețău care l-a avut ca invitat pe Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei.
S-a vorbit despre nevoia de a se identifica obiectivele Iașului, de a se pune presiune pe autoritățile care au responsabilitatea de a trece la realizarea lor și de a reacționa atunci când proiectele promise nu se mișcă deloc.

#VOCILEMOLDOVEI Gardul și leopardul

Sub titlul „”Blana de leopard” a economiei românești: disiparea inegalității de dezvoltare”, în cursdeguvernare.ro a apărut o analiză interesantă, dar doar din perspectiva datelor statistice vehiculate. În rest, nu e dificil de sesizat cheia de lectură prietenă centralismului pe care autoarea ne-o propune. Aceasta se arată mai degrabă îngrijorată de creşterea ecartului de dezvoltare din interiorul regiunilor: “[d]ezvoltarea în ”blană de leopard” a României, care presupune concentrarea activității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor.”

zf.ro / Kievul nostru: Când staţi la Starbucks, pe Internet şi comentaţi ce a fost la Survivor, gândiţi-vă cum puteţi să luptaţi ca cei din Ucraina, pentru ca NATO, americanii, investitorii şi băncile străine să nu plece din România niciodată

Avem nevoie de programe de anticorupţie, avem nevoie de programe de reducere a birului fanariot – bani şi timp – din administraţia publică şi cea locală, avem nevoie să luăm cele 100 de miliarde de euro din PNRR – şi fondurile europene – din noul exerciţiu financiar, avem nevoie de gazele din Marea Neagră nu ca să fim noi independenţi din punct de vedere energetic, ci ca să asigurăm gaze pentru o parte din ţările Europei dacă Occidentul va închide robinetul Rusiei, avem nevoie ca de aer de infrastructură şi investiţii în Moldova noastră, ca să nu ne trezim că din punct de vedere politic oamenii se întreabă ce ne-a adus Uniunea Europeană, pentru că tot săraci sunt.
Avem nevoie să trecem de la creştere economică, localizată doar în câteva zone din ţară, la o dezvoltare economică care să cuprindă şi zonele rămase în urmă din punct de vedere economic, social, politic şi demografic.

Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (III)

Acea gaură pe care o produce Moldova în bugetul de stat sau în structura diverselor programe de finanţare e mai mult o iluzie, dragi compatrioţi din alte regiuni. Aici, în Moldova, trăim mai degrabă o subzistenţă regională care vă lasă pe toţi ceilalţi să vă dezvoltaţi liniştit.

#VOCILEMOLDOVEI Moldovei i se cuvenea mai mult!

Poate că politicienii români (mă refer în special la cei de la Centru) ar trebui să mai reflecteze asupra a ceea ce ar însemna reducerea decalajelor interregionale de dezvoltare. Dacă nu se pricep, să ia drept model Polonia, un stat ce are rezultate bune în dezvoltare regională. Pe când la noi, deși România a pornit aproape sincron pe calea economiei capitaliste, nu numai că politicienii nu au reușit să reducă ecartul de dezvoltare între regiuni, ci l-au şi accentuat.
Nu cerem neapărat discriminarea pozitivă în cazul acestor programe necesare, ci doar egalizarea sau atenuarea diferențelor de finanțare. Măcar la nivelul investițiilor străine să creați facilități fiscale suplimentare județelor din Moldova, pentru ca şi această regiune să-şi poată valorifica potențialul şi avantajele economice comparative şi competitive, câte or mai fi la momentul actual.

Ziarul de Iași: Populaţie, construcţii, dezvoltări imobiliare în Zona Metropolitană Iaşi

În ultimul deceniu, Iaşul şi împrejurimile sale s-au umplut de construcţii, case şi blocuri, sedii de firme şi amenajări inginereşti necesare serviciilor şi producţiei de bunuri. Transportul de călători şi mărfuri care traversează Zona Metropolitană Iaşi cu ţintă spre municipiul reşedinţă de judeţ este din ce în ce mai anevoios, de-a dreptul chinuitor la orele de vârf ale unei zile de lucru.

Devino membru MDM