Cât de expus e Iaşul la o criză economică globală? (II)
Dacă plecăm de la premisa formulată de antreprenorul ieşean Traian Luca, potrivit căruia outsourcingul în IT reprezintă domenii susceptibile la delocalizare într-o periodă de criză, IT-ul românesc pare a fi o parte destul de fragilă a structurii economice naţionale. Schiţarea contextului naţional şi regional european în care evoluează domeniile IT&Outsourcing ale Iaşului e utilă înţelegerii atât a maturităţii acestora, cât şi a gradului de expunere la evoluţia pieţei globale a noii economii locale.
Despre localiştii izolaţionişti
Există o specie ciudată de oameni ce-şi manifestă identitatea doar la nivelul local. Şi nasc un soi de conflict meschin, aşa cum e cel dintre cei ce se consideră autohtoni (bănuiesc că e vorba doar despre cei mai puţin mobilaţi intelectual) şi “veneticii”/ “viniturile” ce s-au stabilit într-o anumită localitate. Dacă înţeleg (măcar parţial!) mobilurile “conflictului” infralocal atunci când “veneticii” aparţin unei culturi diferite, nu le mai înţeleg pe cele care animă “conflictul” atunci când migraţia are loc din proximitatea regională.
Terenuri în pantă
A8 e o autostrada pentru bunăstare, dar şi una strategică la nivel continental, Moldova, Republica Moldova, dar şi zona ucraineană din nordul Mării Negre având pe acest vector cea mai scurtă cale către toate facilităţile economice şi infrastructurale ale UE.
VIDEO „Centralizare, descentralizare, regionalizare. Este posibil un alt model de dezvoltare în România contemporană?”
Vineri, 8 septembrie 2023, a avut loc cea de-a doua conferință susținută de George Țurcănașu, Dorin Dobrincu și Alexandru Cohal și moderată de Sebastian Bunghez, președintele Asociației „Arad – trecut, prezent și viitor”. Subiectul: „Centralizare, descentralizare, regionalizare. Este posibil un alt model de dezvoltare în România contemporană?”
VIDEO Conferința „Comunism, democrație, civism”
Joi, 7 septembrie 2023, a avut loc conferința online „Comunism, democrație, civism” cu participarea lui Dorin Dobrincu – istoric, Alexandru Cohal – sociolog și lingvist și George Țurcănașu – geograf, toți trei membri activi ai asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.
Despre noua dinamică office a Iaşului (III)
Dezvoltarea economică a oraşului se datorează într-o manieră considerabilă domeniilor IT&Outsourcing, absenţa pe termen lung a livrărilor de clădiri de birouri ar afecta economia locală într-o asemenea măsură încât putem deveni martorii unui veritabil declin urban. Însă, dacă ţinem cont de estimările privind datele de livrare pentru clădirile de birouri, perspectiva e liniştitoare pentru oraşul nostru.
Despre noua dinamică office a Iaşului (II)
Echipa PIN Map estimează că ultimele două categorii, nu numai că nu vor mai fi alimentate de noi clădiri, ci vor înregistra şi un regres important sub presiunea noilor livrări de clădiri de birouri de clasa A. Reconversia funcţională a acestor clădiri va fi una activă. De asemenea, e foarte posibilă şi demolarea unor clădiri sub presiunea proiectelor imobiliare noi.
Despre noua dinamică office a Iaşului (I)
După ce am citit acum câteva zile un articol despre stadiul lucrărilor la Silk District (SD) în apix.ro, m-am dus să văd şantierul. Dacă la începutul anului consideram trimestrul (T) 4 al anului curent un termen de livrare pentru prima clădire de birouri mult prea optimist, acum cred că e posibil.
Ziarul de Iași / Dacă am cere metrou la Iaşi…
Funcţionarii noştri de la centru nu sunt capabili să vadă dincolo de logica centralistă, inadaptată a construcţiei noastre naţionale – un teritoriu depozitar al unor bariere, ce se dovedesc a fi încă greu de surmontat, al unor frâne ale distanţei specifice mijlocului secolului trecut, dar şi al unor fracturi identitare manifeste. Doar când e prea groasă treaba, mai dau un ban şi periferiei. În rest, nici evidenţa nu o pot înţelege.
Blowin’ in the wind (II)
Anul acesta începe construcţia SRU la Iaşi. Acum, dacă SRU va fi livrat în 2027, cum ne spun împăunându-se autorităţile, chiar avem o problemă! Nu îl putem insera în relaţia cu teritoriul decât dacă îl şi legăm la reţeaua rutieră. Străduţele înguste şi de factură rurală din Moara de Vânt nu sunt nici pe departe ceea ce ar fi necesar unui astfel de obiectiv important la nivel regional.
Un „eșec răsunător” benefic regiunii noastre
Bucureştiul e o centralitate atât de puternică pentru Moldova, încât orice intervenţie la nivelul infrastructurii, intervenţie capabilă să imprime diminuarea consistentă a frânei distanţei pe vectorul capitalei, poate dezechilibra fluxurile intraregionale. Cu alte cuvinte, există riscul ca fluxurile de persoane către Bucureşti, inclusiv cele către serviciile care se rezolvă în mod normal la nivel regional (învăţământ superior, fluxurile de pacienţi sau cele către serviciile aeroportuare etc.) să devină mai importante decât cele interurbane regionale.
Blowin’ in the wind (I)
într-o ştire de acum câteva zile, ce nu s-a „bucurat” de atenţia cuvenită din partea presei, aflăm că nu există finanţare pentru breteaua/ bretelele ce vor lega aeroportul, dar şi Spitalul Regional de Urgenţe (SRU) de A8, relaţii rutiere, ce vor conecta cele două obiective la hinterlandul lor teritorial; unul chiar transnaţional, în cazul aeroportului, care-şi realizează în prezent 1/3 din traficul de pasageri din surse externe, deservind şi Republica Moldova, şi partea sud-vestică a Ucrainei.
Monitorul de Botoșani / Profesor universitar: Cele mai gogonate înregistrări din țară la recensământ sunt în Botoșani
Botoșăneanul George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, analizează datele finale ale recensământului din 2021 și explică discrepanțele dintre realitatea din teren și statisticile oficiale.
În căutarea configuraţiilor regionale optime (III) – Epilog
Apariţia regiunilor administrative nu trebuie să însemne anihilarea judeţelor, ci doar crearea unui cadru teritorial mai suplu pentru acestea, util unei strategii de dezvoltare la un nivel scalar superior, dar şi armonizării intereselor cu entităţile teritoriale vecine.
Iași TV Life / Odiseea regionalizării (VIDEO)
Vineri, 19 mai, George Țurcănașu, lect. Dr. la Facultatea de Geografie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, a fost invitatul lui Lucian Dârdală, realizatorul emisiunii „Politica la Iași” de la postul tv local Iași TV Life. Discuția a avut ca temă „Epopeea regionalizării”.
În căutarea configuraţiilor regionale optime (II). Regiunile delimitate identitar
Astăzi ne vom axa pe varianta regiunilor delimitate identitar. În identificarea configuraţiilor optime se află o întreagă geografie a fluxurilor, ce a fost construită pe baza unor potenţiale de interacţiune, a accesibilităţilor potenţiale la diversele servicii importante la mai multe niveluri scalare, de la cel local, la cel regional (domeniile învăţământului, sănătăţii, zonele de recrutare a pasagerilor aeroportuari, zonele de recrutare a forţei de muncă etc.), analize teritoriale multivariate, ce s-au focalizat atât pe identificarea ierarhiei polilor urbani capabili să impună teritorialităţi la nivel regional, cât şi pe zonele interstiţiale, de polarizare urbană slabă şi difuză.
În căutarea configuraţiilor regionale optime
Am ales să public în varianta online a #ZDI două dintre configurațiile în care se poate realiza mai eficient regionalizarea, ce trebuie sa fie doar o parte a unei reforme administrative complexe. Eu aș prefera a doua variantă, ce are și cei mai buni indicatori ai coeziunii teritoriale și ai competitivității regionale.
Cum să nu faci regionalizarea
În mai puţin de un an revin cu o nouă serie ce are ca temă regionalizarea. Ca şi în cazul textelor anterioare (Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…, Modele de regionalizare), şi această scriere are drept ţintă propunerea de regionalizare a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), recidivă de acum, o propunere ce demonstrează necunoaştere din perspectiva relaţiilor teritoriale.
„O regiune nu este altceva decât un nivel intermediar de organizare care ajută statul să funcționeze mai bine”
„De ce a reapărut discuția despre regionalizare?” a fost întrebarea care a stat la baza emisiunii „Forum Economic” difuzată miercuri, 26 aprilie 2023, la TVR Iași și TVR 3. Moderatorul Iulian Leca i-a avut ca interlocutori pe Alexandru Cohal, sociolingvist, şi George Ţurcănaşu, specialist în geografia sistemelor urbane şi teritoriale, ambii membri activi ai Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei.
În România, disparităţile regionale sunt alimentate din programele de finanţare menite să le reducă
Regiunea de dezvoltare Nord-Est are o populaţie ce reprezintă 16,9% din populaţia României (RPL 2021) şi fondurile POR ale Regiunii Nord-Est (cea mai saracă din România!) nu reprezintă decât 15,2% din fondurile de la nivel naţional.