Ziarul de Iași: Întâlnirea cu autostrada s-a terminat “ca-n tren”. Trebuie să punem presiune pe Guvern

Prevederile controversate din Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030 au dus în cele din urmă la o întâlnire faţă în faţă a reprezentanţilor asociaţiilor pro-autostradă ieşene, a mai multor parlamentari ieşeni şi a ministrului Transporturilor – care a venit însoţit de preşedintele PSD. Sorin Grindeanu şi Marcel Ciolacu, dar şi o delegaţie consistentă de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere au discutat pe parcursul a o oră şi jumătate despre problemele ridicate de delegaţiile ieşene.
rfi.ro: Societatea civilă are din nou acces la ședințele săptămânale cu proiectanții și constructorii de la CNAIR

Este victoria obținută de asociațiile civice din Iași și parlamentari din Iași, Neamț și Harghita în urma unei discuții cu ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu și liderul PSD, Marcel Ciolacu. Vă reamintim că în programul investiţional pentru următorii opt ani, în dreptul sectorului montan al A8 Târgu Mureș-Tîrgu Neamț scrie doar atât: “după 2027”.
newsweek.ro: Totuși, de ce urâți Moldova?

O combinație devastatoare între disprețul afișat de la București și politicienii slabi și corupți din Moldova a făcut ca în această regiune importantă a României să nu fie construit nici un kilometru relevant de autostradă în 30 de ani. Nu se poate dezvoltare fără infrastructură.
TeleM. Linia întâi / Cum urnim proiectele Iașului? (VIDEO)

Joi, 2 decembrie, președintele Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, Dorin Dobrincu, a fost invitatul jurnalistului Florin Ghețău la emisiunea „Linia întâi”, difuzată la postul de televiziune TeleM. S-a discutat despre modul în care a fost sărbătorită Ziua Națională, despre administrația locală, autostrada A8, extinderea Aeroportului Internațional Iași, necesitatea prioritizării investițiilor în regiune, performanțele slabe ale politicienilor din județele Moldovei.
Ziarul de Iași: Aeroporturi regionale

Deşi o densitate mare a aeroporturilor într-o regiune ar putea părea un avantaj, nu e chiar aşa. Slab ierarhizate, având dimensiuni nu foarte diferite şi orgolii subregionale manifeste de apărat, multe aeroporturi pot deveni un handicap pentru relaţiile externe ale unei regiuni. Un hinterland important poate susţine mai multe destinaţii şi frecvenţe aeroportuare, dar mai multe hinterladuri de dimensiuni modeste, nu! Într-o atare situaţie, o strategie comună a celor trei aeroporturi ar fi o întreprindere deloc de neglijat!
hotnews.ro: Fost comandant al Armatei SUA în Europa: Aveți autostrăzi, tuneluri pentru deplasarea rapidă spre şi în România, când aliaţii trebuie să vină rapid?

Fostul comandant al Armatei SUA în Europa, general-locotenent în rezervă Ben Hodges, a vorbit, în contextul eventualelor operaţiuni militare, despre nevoia unei infrastructuri potrivite. „Există câteva aspecte legate de mobilitate. Unul este infrastructura. Podurile – aveţi podurile peste multele râuri ale României, mai ales Dunărea? Autostrăzi, tuneluri care permit deplasarea rapidă spre şi în România, când aliaţii trebuie să vină rapid – susţine infrastructura aşa ceva?”, a transmis Ben Hodges.
Ziarul de Iași: Centură cu bucluc

Noua configuraţie a tronsonului A8, în loc să se caleze pe spaţiile din extravilan (şi fără probleme de sit Natura 2000) dintre Horleşti şi Tăuteşti, pe de o parte, şi Breazu şi Rediu, pe de altă parte, taie efectiv intravilanul localităţii Breazu în două părţi aproximativ egale, prin zona sa nordică – cea mai dinamică din perspectiva evoluţiilor imobiliare recente.
Raport Expert Forum: Cum reparăm PNDL?

PNDL a fost constant un subiect de discuție publică în ultimii ani. De cele mai multe ori accentul s-a pus pe politizarea și lipsa de eficiență a programului. E clar că PNDL a fost principala sursă de finanțare la nivel local, cu proiecte mici și medii pentru multe din autoritățile locale din România; nu contestăm necesitatea acestor investiţii. Cele două etape de până acum ale programului ar putea acoperi proiecte de până la 50 de miliarde de lei. Cu toate acestea, rapoartele anterioare EFOR și investigațiile de presă au scos în evidență probleme sistemice ale schemei şi au născut semne de întrebare cu privire la alocarea de fonduri, gestionarea proiectelor și realizarea achizițiilor, toate în responsabilitatea primăriilor și consiliilor județene, controlate la rândul lor de Curtea de Conturi.
#VOCILEMOLDOVEI: Mărgele de sticlă vândute în Moldova. Pe marginea unei întâlniri cu premierul în chestiunea autostrăzilor A8 și A7

Mai mulți dintre cei prezenți din partea asociațiilor civice i-au reamintit premierului un truism – pe care nu știu dacă îl conștientizează – , și anume că dezvoltarea Moldovei se vede într-un fel în regiune și altfel la centru. Tocmai de aceea vrem să se știe perspectiva regională moldovenească. Spre exemplu, construirea A8 este importantă tocmai pentru că poate favoriza, poate fi un stimul extraordinar pentru dezvoltare, pentru că ar asigura legătura spre Europa centrală și de vest. Dacă stai într-un birou din sud, în speță în București, undeva în Piața Victoriei, și te uiți spre vest, nu prea poți înțelege perspectiva celor aflați mai la nord și mai la est.
ReporterIS.ro: Oamenii de afaceri se revoltă. „Studiile la A8 merg prost”. Politicienii lipsesc din peisaj

Asociațiile care militează pentru realizarea Autostrăzii Iași-Târgu Mureș au mobilizat universitarii, medicii și mediul de afaceri. Inspecțiile pe teren arată că studiul de fezabilitate se derulează greoi și că Guvernul nu ține proiectul în mâini. „Vom muta presiunea la București, vom deschide procese civile”, spun reprezentanții societății civile. Niciun politician n-a venit la întâlnirea ce a adunat câțiva dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Iași.
#VOCILEMOLDOVEI: Cristești sau reafirmarea solidarității regionale

Oameni din opt județe ale țării au făcut la Cristeşti un gest inedit: au (re)creat o identitate regională nu pe solidarități de sânge, limbă ori istorie, ci pe bază de interese: economice, politice, vitale aș zice – dacă mă gândesc la hemoragia demografică cauzată de migrație.
Încă ceva: pe măsură ce timpul a trecut și am vorbit și am scandat, am înțeles că eram acolo, veniți din toate teritoriile noastre, pentru a reclama simbolic o unitate regională LA NOI ACASĂ, în cel mai prăpădit șanț din Moldova, în non-locul Cristești și nu la București, în Piața Victoriei ori pe lângă nu știu care gard bine păzit din capitală.
Cum este ignorată Moldova în Planul Naţional de Redresare şi Reziliență. O perspectivă MDM

Din lecturarea raportului PNRR nu reiese clar cum a fost realizată lista de proiecte. Impresia noastră e că întocmirea acestei liste de proiecte, ce nu respectă nici obiectivele generale şi nici pe cele specifice, s-a făcut în urma unui demers deloc transparent, în care voluntarismul politic a jucat un rol mai important decât nevoia reală de relații rutiere eficiente la nivel local, regional, naţional şi transnațional.
ziare.com: Cât de săracă este cu adevărat Moldova după 30 de ani de abandon din partea Bucureștiului. În 2020, regiunea are 1.392 km de drum de pământ

Tinuta in saracie in ultimii 30 de ani, deceniile de nepasare si-au lasat adanc amprenta pe regiunea de nord-est a Romaniei, Moldova. Este regiunea care nu are niciun kilometru de autostrada, dar are un sfert din toate drumurile pietruite ale tarii. Mai mult, zona avea, la nivelul lui 2018, si cele mai mici venituri pe gospodarie din tara. Si nu in ultimul rand jumatate din casele Moldovei nu au apa curenta si nici toaleta in interior.
Scrisoare adresată candidaților PNL din județele Moldovei la Senat și Camera Deputaților

Doamnă/domnule candidat,
Am luat la cunoștință cu revoltă de faptul că autostrada A8, Ungheni-Iași-Târgu Neamț-Târgu Mureș nu se află inclusă pe lista de investiții a programului NextGenerationEU, în valoare de 30,4 miliarde de euro, propusă de Guvernul PNL Ludovic Orban.
Autostrada „Unirii”, finanțată doar cu iluzii

Autostrada „Unirii” va rămâne un vis mulți ani. Cel puțin aceasta este concluzia unui webinar-ului „În numele Moldovei: Autostrăzile regiunii”, organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, de Asociația „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” (MDM).
Comunicat de presă: Autostrăzile Moldovei sunt în pericol!

„Autostrăzile Moldovei sunt în pericol!” și „A8 + A7 + A13 = ZERO” – acestea au fost mesajele principale, proiectate cu laser pe clădirea Casei Pătrate din Iași, sediul Prefecturii și Consiliului Județean, pe care le-a transmis, vineri și duminică seară, asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei. Acțiunile reprezintă un semnal de alarmă cu privire la tot mai desele indicii care sugerează că guvernul de la București tergiversează și chiar intenționează să renunțe la proiectul Autostrăzii A8/Autostrada Unirii, Ungheni – Iași – Târgu Neamț – Târgu Mureș.
Pe aici nu se trece 2.0

Construcţia unei alternative transcarpatice eficiente, să zicem că ar fi A8 sau Autostrada Nordului (apărută târziu în discursurile politicianiste, cel mai probabil în urma une strategii construite la Centru pentru a desolidariza şi mai mult judeţele regiunii noastre), ar fi o acţiune mai înţeleaptă decât să aşteptăm în van modificările geopolitice majore în interstiţiul central-est european, mai ales că o extindere a UE către est e mai departe ca niciodată.
Dobrincu: “Încrederea în autoritățile de la București că vor face autostrada A8 este foarte scăzută”

“Încrederea în autoritățile de la București că vor face această autostradă este foarte scăzută în rândul membrilor asociațiilor civice din Iași și în societeatea civilă în ansamblu,” a declarat Dorin Dobrincu, președintele asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, invitat joi, 8 octombrie, la postul de televiziune TeleM, la emisiunea “În linia întâi”, moderată de jurnalistul Florin Ghețău.
Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (IV)

Prognoza traficului pe A8, în ambele variante ale relaţiei – cu A7 în varianta drum expres şi A7 în varianta autostradă -, indică un volum de aproximativ 15-20 mii automobile/zi (minimul e înregistrat pe segmentul Poiana Largului-Ditrău, unde valoarea de trafic coboară la sub 15 mii automobile/zi, în varianta A7 – autostradă), în timp ce A13 prezintă valori între 5 şi 15 mii automobile/zi.
Cea mai eficientă cale rutieră rapidă a moldovenilor către vest. A8 vs. A13 (III)

Astăzi vă propun o altfel de abordare a chestiunii accesibilităţii pe cele două trasee transcarpatice – A8 (Iaşi-Târgu Mureş) şi A13 (Bacău-Braşov). Condiţiile şi ipotezele demersului rămân în mare măsură aceleaşi. Însă, există şi o deosebire majoră din perspectiva relaţiilor transcarpatice.