HotNews.ro / INTERVIU „Nicio o primărie nu va mai avea sub 3.000 de locuitori”. O reformă amplă în administrația locală are loc, dar nu în România
Subiectul reformei administrației locale este unul acut și în România. Într-un interviu pentru HotNews, istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre coordonatorii lucrării „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, a explicat cum „există zeci de comune care au sub 500 de locuitori și peste 1.200 cu mai puțin de 2.000 de locuitori. În zdrobitoarea lor majoritate, acestea nu se pot susține din fonduri proprii”.
Consilier de la Palatul Victoria, pentru HotNews.ro: „Partidele cu mulți primari nu sunt interesate de reforma administrației locale”
„Partidele cu mulți primari nu sunt interesate de reforma administrației locale”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews expertul Victor Giosan, cel care în septembrie 2025 a fost angajat consilier la Cancelaria premierului Ilie Bolojan, pentru a se ocupa de reforma administrației publice.
George Țurcănașu, în Ziarul de Iași: În organizarea administrativă a nivelului local, prefer un nivel teritorial superior comunelor (I, II)
Ar fi necesar să creăm structuri suficient de mari şi robuste, care să fie capabile să genereze şi să întreţină servicii absolut necesare la nivel scalar local (învăţământ liceal, servicii de sănătate – cabinete medicale, policlinici, chiar spitale –, servicii comerciale, alte servicii teritoriale – de arhitectură şi urbanism, juridice etc.).
Dezbatere la Clubul Conservator Iași / Reforma administrativ-teritorială și coeziunea comunitară: o poveste fără sfârșit
Luni, 27 octombrie 2025, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a fost invitată la Clubul Conservator din Iași, pentru o dezbatere pe tema reformei administrativ-teritoriale a României. Inițiativa discuției a aparținut nu întâmplător Clubului, întrucât, așa cum au amintit gazdele, conservatorismul clasic valorizează conceptul subsidiarității. Punctul de plecare l-a constituit așadar o idee simplă, aceea că reforma statului, care, prin importanța sa suscită multă emoție în societate, are nevoie de cât mai multe perspective articulate asupra vieții sociale, economice și politice a României.
Dezbatere despre reorganizarea administrativ-teritorială la Festivalul de Film și Istorii Râșnov
Având titlul „Pe cine sperie reorganizarea administrativ-teritorială? Provocări și oportunități”, panelul i-a avut ca invitați pe doi membri ai Mișcării pentru Dezvoltarea Moldova (MDM) – Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, președinte MDM, și Alexandru L. Cohal, lingvist, cercetător la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” Iași, vicepreședinte MDM -, pe Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov, fost ministru al Dezvoltării, fost primar al Râșnovului, pe Sorin Ioniță, președinte al ONG-ului Expert Forum (EFOR), și Victor Giosan, consultant internațional pe domeniul reformei administrative publice.
Modele de regionalizare
Începând de astăzi vă propun o serie de câteva texte ce vizează modele de regionalizare din UE. Ne vom focaliza pe câteva chestiuni ce au caracterizat din perspectivă teritorial-regională reformele administrative din Franţa, Germania, Spania, Italia şi Polonia. În realizarea articolului am plecat de la câteva fragmente din textul Teritoriu, teritorialitate și reforma administrativă. Relevanța scărilor geografice, text publicat în A. Cohal, D. Dobrincu, G. Ţurcanaşu (coordonatori) – Regionalizarea – către un model de bună guvernanţă a României, Polirom, Iaşi, 2023.
Dezbatere despre reforma administrativă la Conferința Regională a RBL Cluj
Organizată la Cluj Napoca, în 18-19 martie 2025, cea de a VII-a ediție a Conferinței Regionale a Romanian Business Leaders (RBL), Filiala Cluj a propus celor circa 300 de participanți –antreprenori din comunitatea RBL, experți, reprezentanți ai administrațiilor locale și din societatea civilă – mai multe dezbateri și ateliere interactive.
Rezilienţă, scalaritate şi panarhie (III)
În cazul unei noi reforme administrative ce ar viza și regionalizarea României, identificarea centralităților susceptibile de a dinamiza regiunea ar trebui să reprezinte un demers de primă importanță. E necesar ca aceste centralități să fie printre cele mai reziliente.
Ziarul de Iași / Reorganizarea teritorială, văzută din comunele ieșene. Primăriță: „Nu vor avea probleme cei mari, ci noi, cei mici”
Actualii primari se tem că micile comunități vor fi „uitate” când va veni vorba de planuri de dezvoltare și investiții. Dar și că, în timp, își vor pierde identitatea.
Sondaj INSCOP la comanda News.ro – Peste jumătate dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice / Ce părere au românii despre înfiinţarea unor regiuni
Peste jumătate dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăţi calitatea serviciilor publice, un procent similar având aceeaşi părere despre o reformă administrativă care ar include comasarea unor localităţi, indică datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Curs de Guvernare / Cât ne costă Statul. În Țara Primarilor, primăriile nu sunt administrație, ci hub-uri electorale. Reforma administrativă: ”Niciodată”
În țara primarilor, primăriile par să nu aibă un sens administrativ, ci să funcționeze, cu bani de la buget, ca agenții electorale. Asta pentru că o bună parte din ele nu au bani nici pentru plata propriilor salarii – ceea ce înseamnă că nu administrația e făcută pentru cetățeni, ci cetățenii sunt făcuți pentru a justifica existența acestor entități de profit politic.
Panorama.ro / Ce ne facem cu orașele goale? Adevărurile incomode din discuția despre reorganizarea țării
Sociologii sunt de părere că o reorganizare din temelii este puțin probabil să aibă loc prea curând. Iar faptul că alegerile locale programate pentru 2024 bat la ușă nu ajută deloc.
Scheletele și sechelele ultimei reorganizări administrative românești
Regimul comunist a eliminat nu mai puțin de 19 județe, unele continuatoare de unități politico-administrative multi-seculare (Dorohoi, Roman, Tutova, Râmnicul Sărat, Muscel, Romanați, Severin, Someș și altele).
În căutarea configuraţiilor regionale optime
Am ales să public în varianta online a #ZDI două dintre configurațiile în care se poate realiza mai eficient regionalizarea, ce trebuie sa fie doar o parte a unei reforme administrative complexe. Eu aș prefera a doua variantă, ce are și cei mai buni indicatori ai coeziunii teritoriale și ai competitivității regionale.
#10 Întrebări | George Țurcănașu: Avem nevoie urgent de reforma administrativă, armata de consilieri locali ar dispărea
Reforma administrativ-teritorială și regionalizarea sunt necesare în România, iar Constituția trebuie modificată în acest sens, spune George Țurcănașu, co-fondator al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei. Implicată în promovarea proiectelor care pot ajuta la recuperarea decalajelor de dezvoltare ale regiunii istorice a Moldovei, în special de infrastructură, dar nu numai, asociația pregătește lansarea unui volum ce abordează una din teme intens vehiculate și totodată sensibile din societatea românească: regionalizarea.
Ziarul de Iași / FÂS: Marea reformă administrativă este un banal schimb de funcționari între comune sau oraşe
Împrumutul de personal se va face în cadrul consorțiilor administrative, a propus Guvernul. Detașare era și până acum, a constatat primarul Iașului. Nu au curaj să facă reformă, deși multe comune nu reușesc să se susțină financiar, a conchis un lider al Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei.
Ziarul de Iași / O reformă care nu se va face
Primii care au promis, după anul 1990, o reîmpărţire teritorială a României au fost ţărăniştii. Dar viziunea lor părea cam depăşită, fiindcă voiau întoarcerea la judeţele istorice, aşa cum se înfăţişau după reforma administrativă din 1938. În mare, judeţul (având în spate o tradiţie de secole, denumit ţinut în Moldova şi – mai ales – comitat în Ardeal) era împărţit în plăşi (plasă, la singular), iar plăşile cuprindeau oraşe şi sate.
Ziarul de Iași / Consorţiile adminstrative: în loc de reformă, shaorma cu de toate
De câte ori nu s-a discutat în spaţiul public despre reforma administrativă, regionalizare, comasarea localităţilor mici, deconcentrare, extinderea autonomiei administrative? Şi ce s-a întâmplat? A rămas ca-n „Scrisoarea pierdută” a lui Nenea Iancu: „Din două, una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”.
G4Media / Sondaj Inscop: Peste două treimi dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită / O posibilă reformă administrativă, aprobată de 60% din public
Sondajul Inscop introduce în premieră și tema reformei administrativ-teritoriale, o temă abandonată însă de coaliția de guvernare.
Astfel, 60,7% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu pot aprecia.
Europa Liberă România / România în stand-by. Reforma administrativă, încremenită în modelele Stalin și Ceaușescu
România a rămas blocată, de peste 50 de ani, în varianta Ceaușescu de organizare administrativ-teritorială. Căderea comunismului nu a dus la o nouă reformă. La trei decenii de la prăbușirea comunismului, reforma administrativă se reduce la promisiuni.
Modelul super-centralizat a fost impus în România de Stalin și subordonații săi, miniștri în guvernul român. În timpul ocupației sovietice dintre 1944-1958, dictatul Moscovei era lege la București.