VIDEO „Centralizare, descentralizare, regionalizare. Este posibil un alt model de dezvoltare în România contemporană?”
Vineri, 8 septembrie 2023, a avut loc cea de-a doua conferință susținută de George Țurcănașu, Dorin Dobrincu și Alexandru Cohal și moderată de Sebastian Bunghez, președintele Asociației „Arad – trecut, prezent și viitor”. Subiectul: „Centralizare, descentralizare, regionalizare. Este posibil un alt model de dezvoltare în România contemporană?”
TVR Iași, Moldova Economică / CUM POATE FI REGIONALIZATĂ ROMÂNIA
Invitat la emisiunea ”Moldova Economică” realizată la TVR Iași de Dan Radu, un renumit specialist in geografie regională – profesorul Ionel Muntele de la Facultatea de Geografie din Iași – a explicat care trebuie să fie varianta corectă a împărțirii pe regiuni a României.
Iași TV Life / Odiseea regionalizării (VIDEO)
Vineri, 19 mai, George Țurcănașu, lect. Dr. la Facultatea de Geografie a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, a fost invitatul lui Lucian Dârdală, realizatorul emisiunii „Politica la Iași” de la postul tv local Iași TV Life. Discuția a avut ca temă „Epopeea regionalizării”.
În căutarea configuraţiilor regionale optime (II). Regiunile delimitate identitar
Astăzi ne vom axa pe varianta regiunilor delimitate identitar. În identificarea configuraţiilor optime se află o întreagă geografie a fluxurilor, ce a fost construită pe baza unor potenţiale de interacţiune, a accesibilităţilor potenţiale la diversele servicii importante la mai multe niveluri scalare, de la cel local, la cel regional (domeniile învăţământului, sănătăţii, zonele de recrutare a pasagerilor aeroportuari, zonele de recrutare a forţei de muncă etc.), analize teritoriale multivariate, ce s-au focalizat atât pe identificarea ierarhiei polilor urbani capabili să impună teritorialităţi la nivel regional, cât şi pe zonele interstiţiale, de polarizare urbană slabă şi difuză.
Dezbatere MDM pe tema regionalizării (VIDEO)
„Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” a organizat joi, 27 aprilie 2023, o dezbatere din ciclul „În numele Moldovei”, având ca subiect problematica regionalizării.
Discuția cu titlul „Cum să NU faci regionalizarea: 15 regiuni de inspirație sovietică” i-a avut ca invitați pe prof. dr. Ionel Muntele, care a sustinut o prelegere pe tema regionalizării, pe Răzvan Chiruţă – redactor şef la Press Hub şi pe Radu Meşniţă – jurnalist la Ziarul de Iaşi.
Ziarul de Iași / Ce li se cuvin Iaşului şi Moldovei
În primul rând, Iaşului şi Moldovei li se cuvin nişte oameni integri şi capabili. Integritatea nu face casă bună cu PNL Iaşi. Flancat de doi urmăriţi penal, Chirica şi Alexe, Muraru poartă responsabilitatea totală a complicităţii faţă de acuzaţiile aduse de justiţie celor doi.
Cum să nu faci regionalizarea
În mai puţin de un an revin cu o nouă serie ce are ca temă regionalizarea. Ca şi în cazul textelor anterioare (Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…, Modele de regionalizare), şi această scriere are drept ţintă propunerea de regionalizare a Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), recidivă de acum, o propunere ce demonstrează necunoaştere din perspectiva relaţiilor teritoriale.
„O regiune nu este altceva decât un nivel intermediar de organizare care ajută statul să funcționeze mai bine”
„De ce a reapărut discuția despre regionalizare?” a fost întrebarea care a stat la baza emisiunii „Forum Economic” difuzată miercuri, 26 aprilie 2023, la TVR Iași și TVR 3. Moderatorul Iulian Leca i-a avut ca interlocutori pe Alexandru Cohal, sociolingvist, şi George Ţurcănaşu, specialist în geografia sistemelor urbane şi teritoriale, ambii membri activi ai Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei.
Pseudocuriozitate regională
Miercuri, 19 aprilie 2023, la TVR Iași, la emisiunea „Forum economic” moderată de Iulian Leca, au fost invitați dl Dorin Dobrincu, ca reprezentant al asociației Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), și dl Vasile Asandei, în calitate de director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est.
Modele de regionalizare (IV)
Regionalizarea poloneză poate fi considerată un model de bune practici în Europa central‑estică, fiind şi singurul exemplu din această parte a UE. Având o populaţie de două ori mai mare decât România, şi media dimensiunii demografice a voievodatelore importantă – aproape 2,4 milioane de persoane, asemănător mediei demografice a regiunilor de dezvoltare din România.
APARIȚIE EDITORIALĂ / Pentru România: către un model de bună guvernanță
La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” anunţă apariţia unei lucrări îndelungi aşteptate, intens pregătite, cu titlul: „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, Iași, Editura Polirom, 2022. Este vorba despre contribuţia noastră şi a colaboratorilor noştri la efortul de a moderniza, de a creşte şi întări locul în care trăim, comunitatea pe care o alcătuim, ţara care ne pune împreună.
Modele de regionalizare (III)
Teoretic, regionalizarea poloneză a avut de întâmpinat mai multe probleme decât ar fi trebuit să întâmpine regionalizarea României. De ce? Pentru că majoritatea vechilor teritorialităţi au fost anihilate de tectonica, deopotrivă geopolitică şi teritorială, din perioadele modernă şi contemporană.
Modele de regionalizare (II)
Ce facem dacă în interiorul naţiunii mai subzistă fragmente teritoriale de dimensiuni modeste ale căror centralităţi istorice se află într un stat vecin? Sau dacă teritoriul statal e fragmentat identitar? Cazurile Germaniei Federale și al Spaniei.
Modele de regionalizare (I)
„Bâjbâielii” neproductive în drumul către o reformă administrativă sustenabilă i se poate pune capăt prin analiza şi înţelegerea unor modele din statele UE ce şi‑au conturat limitele administrative regionale. Am ales pentru exemplificare experienţa a patru state din UE: Franţa, Germania, Spania şi Polonia.
Despre etică şi echitate teritorială
Regionalizarea n-ar trebui să poarte o asemenea încărcătură negativă, pentru că apariţia nivelului regional administrativ ar introduce două dimensiuni noi guvernanţei teritoriale – una ce ţine de echitate şi o alta de etica teritorială.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)
15-16 regiuni de inspiraţie sovietică sunt nocive pentru dezvoltarea României! Dimensiunile modeste ale unor astfel de construcţii, multe dintre acestea sub un milion de locuitori, ar crea un handicap suplimentar structurilor teritoriale în raport cu cele similare europene. Ar fi incapabile de strategii de dezvoltare la un nivel scalar superior şi ar avea o capacitate de negociere mult mai redusă atât cu Bucureştiul, cât şi cu nivelul administrativ european.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)
În ciuda discursurilor de ochii lumii ale politicienilor, dar şi ale unor persoane din zona academică despre importanţa identităţii în conturarea teritoriilor administrative regionale, teama de „unguri”, teama de „ruşi”, teama de o centrifugă teritorială, ce ar duce, zice-se, la dezmembrarea ţării, alimentează discursurile antiregionaliste ale centraliştilor.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)
În abordările geografice există mult spaţiu într-un teritoriu. Prin această afirmaţie nu intenţionez să fac trimitere la utilizarea deseori într-o manieră sinonimică a celor doi termeni. În definirea teritoriului, geografii subsumează acestei categorii numeroase spaţii: de la cel economic, la cel ideologic şi politic sau se referă la teritoriu ca la un spaţiu în care s-a produs materializarea întinderii unei puteri (Micoud, 2000).
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)
În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.
G4Media / Sondaj Inscop: Peste două treimi dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită / O posibilă reformă administrativă, aprobată de 60% din public
Sondajul Inscop introduce în premieră și tema reformei administrativ-teritoriale, o temă abandonată însă de coaliția de guvernare.
Astfel, 60,7% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu pot aprecia.