Modele de regionalizare (IV)
Regionalizarea poloneză poate fi considerată un model de bune practici în Europa central‑estică, fiind şi singurul exemplu din această parte a UE. Având o populaţie de două ori mai mare decât România, şi media dimensiunii demografice a voievodatelore importantă – aproape 2,4 milioane de persoane, asemănător mediei demografice a regiunilor de dezvoltare din România.
APARIȚIE EDITORIALĂ / Pentru România: către un model de bună guvernanță
La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” anunţă apariţia unei lucrări îndelungi aşteptate, intens pregătite, cu titlul: „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, Iași, Editura Polirom, 2022. Este vorba despre contribuţia noastră şi a colaboratorilor noştri la efortul de a moderniza, de a creşte şi întări locul în care trăim, comunitatea pe care o alcătuim, ţara care ne pune împreună.
Modele de regionalizare (III)
Teoretic, regionalizarea poloneză a avut de întâmpinat mai multe probleme decât ar fi trebuit să întâmpine regionalizarea României. De ce? Pentru că majoritatea vechilor teritorialităţi au fost anihilate de tectonica, deopotrivă geopolitică şi teritorială, din perioadele modernă şi contemporană.
Modele de regionalizare (II)
Ce facem dacă în interiorul naţiunii mai subzistă fragmente teritoriale de dimensiuni modeste ale căror centralităţi istorice se află într un stat vecin? Sau dacă teritoriul statal e fragmentat identitar? Cazurile Germaniei Federale și al Spaniei.
Modele de regionalizare (I)
„Bâjbâielii” neproductive în drumul către o reformă administrativă sustenabilă i se poate pune capăt prin analiza şi înţelegerea unor modele din statele UE ce şi‑au conturat limitele administrative regionale. Am ales pentru exemplificare experienţa a patru state din UE: Franţa, Germania, Spania şi Polonia.
Despre etică şi echitate teritorială
Regionalizarea n-ar trebui să poarte o asemenea încărcătură negativă, pentru că apariţia nivelului regional administrativ ar introduce două dimensiuni noi guvernanţei teritoriale – una ce ţine de echitate şi o alta de etica teritorială.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VII)
15-16 regiuni de inspiraţie sovietică sunt nocive pentru dezvoltarea României! Dimensiunile modeste ale unor astfel de construcţii, multe dintre acestea sub un milion de locuitori, ar crea un handicap suplimentar structurilor teritoriale în raport cu cele similare europene. Ar fi incapabile de strategii de dezvoltare la un nivel scalar superior şi ar avea o capacitate de negociere mult mai redusă atât cu Bucureştiul, cât şi cu nivelul administrativ european.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (VI)
În ciuda discursurilor de ochii lumii ale politicienilor, dar şi ale unor persoane din zona academică despre importanţa identităţii în conturarea teritoriilor administrative regionale, teama de „unguri”, teama de „ruşi”, teama de o centrifugă teritorială, ce ar duce, zice-se, la dezmembrarea ţării, alimentează discursurile antiregionaliste ale centraliştilor.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică (IV)
În abordările geografice există mult spaţiu într-un teritoriu. Prin această afirmaţie nu intenţionez să fac trimitere la utilizarea deseori într-o manieră sinonimică a celor doi termeni. În definirea teritoriului, geografii subsumează acestei categorii numeroase spaţii: de la cel economic, la cel ideologic şi politic sau se referă la teritoriu ca la un spaţiu în care s-a produs materializarea întinderii unei puteri (Micoud, 2000).
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (III)
În orice societate, sistemul administrativ este conceput în scopul eficientizării gestiunii resurselor umane şi naturale ale unui teritoriu. E necesar ca acest sistem să fie flexibil şi să articuleze într-o manieră echilibrată şi funcţională necesităţile fiecărui nivel de organizare (local, judeţean, regional etc.), conform principiului subsidiarităţii.
G4Media / Sondaj Inscop: Peste două treimi dintre respondenți cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită / O posibilă reformă administrativă, aprobată de 60% din public
Sondajul Inscop introduce în premieră și tema reformei administrativ-teritoriale, o temă abandonată însă de coaliția de guvernare.
Astfel, 60,7% dintre români cred că o reformă administrativ-teritorială ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice din România, în timp ce 31,9% sunt de părerea contrarie, iar 7,4% nu știu sau nu pot aprecia.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică… (II)
Fără doar şi poate, sustenabilitatea înseamnă mult mai mult decât resursa financiară – care reprezintă, din nefericire, singurul mobil extrem de egoist al Bucureştiului când propune astfel de configuraţii – mă refer atât la comasarea comunelor, cât şi la acţiunea de creare a unor (sub)regiuni prin comasarea a două-trei judeţe, acţiune ce va impune nişte geometrii apropiate fostelor regiuni din perioada de inspiraţie sovietică.
Să eficientizăm statul român, o entitate în care doar centrul contează, s-ar traduce cu să-i fie mai bine Bucureştiului şi nu teritoriilor.
Cinşpe regiuni de inspiraţie sovietică…
…comasarea unor comune şi alte erori anunţate ale unei foarte posibile reforme administrativ-teritoriale
Baiul cel mare e că până acum astea sunt singurele idei de reformare administrativă vehiculate în ultimul deceniu de fostele şi actualele autoritaţi administrative şi politice la fel de nepricepute ale României. Personal, le consider erori extrem de grave în abordarea reformei administrative, ce vor avea consecinţe catastrofale la nivel teritorial – unele oraşe, încă importante astăzi, vor deveni insignifiante mâine, nemaivorbind despre riscul de a crea nişte „monstruozităţi” comunale nefuncţionale.
Project-E / Sorin Grindeanu și exercițiile de imagine la amiază. Multă vorbărie, nimic concret
Unii dintre noi și-ar dori ca atunci când miniștrii ajung la televiziuni sau la radio, nici nu mai contează, să fie scoși din zona lor de confort, să fie întrebați și despre chestiunile delicate ale guvernării. Altfel, oamenii aceștia se vor grăbi să recite ce au învățat din punctajul de la partid sau de la ministere. Cu alte cuvinte, ne transmit că toate sunt bune și frumoase, numai noi nu avem ochelarii potriviți pentru a privi realitatea. De fapt, știm prea bine, avem de-a face cu simple exerciții de imagine.
Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (III)
Acea gaură pe care o produce Moldova în bugetul de stat sau în structura diverselor programe de finanţare e mai mult o iluzie, dragi compatrioţi din alte regiuni. Aici, în Moldova, trăim mai degrabă o subzistenţă regională care vă lasă pe toţi ceilalţi să vă dezvoltaţi liniştit.
Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (II)
Există impresia adânc încetăţenită, mai ales printre locuitorii zonelor ceva mai înstărite ale României, precum că Moldova le toacă banii prin intermediul diverselor finanţări venite de la centrul harnicilor lucrători din celelalte regiuni. E real faptul că e dificil să realizăm un bilanţ între ceea ce dă Moldova ţării şi ceea ce primeşte de la ţară. Nu numai că e greu de realizat o contabilitate a diverselor sume, dar e şi imposibil de cuantificat miriadele de relaţii de natură economică, demografică, financiară, culturală în care Moldova a fost parte a sistemului teritorial naţional. Cu alte cuvinte, nu ştim dacă la momentul acesta bilanţul e pozitiv sau nu, dar istoric vorbind, Moldova, după ce şi-a pierdut capacitatea de autogestiune, a dat înzecit mai mult ţării decât a primit.
Ziarul de Iași: Unirea şi Piaţa
Nu odată am fost certaţi de către cetăţenii veniţi în Piaţa Unirii în ultimii 4-5 ani, de când asociaţile pro-autostradă şi pro-dezvoltare au ales momentul acesta şi pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de un Centru care ignoră necesităţile teritoriilor din ce în ce mai marginalizate ale României. Aşa cum Piaţa aparţine lor, mulţumiţilor, ar trebui să aparţină şi nouă, nemulţumiţilor. Nimeni dintre aceştia din urmă nu contestă importanţa momentului şi statul, ci doar modul în care acesta e administrat în prezent.
#VOCILEMOLDOVEI Ce s-a văzut astăzi în Piața Unirii din Iași. Și un post-scriptum
Înțeleg că George Simion, aflat în direct la Antena 3 și ulterior la Realitatea TV, a acuzat mișcările prodezvoltare, pe mine în mod particular, de „incitare la separatism teritorial”. I-aș aminti dlui Simion că descentralizarea și regionalizarea nu înseamnă separatism, ci eficientizare administrativă sau, dacă vreți, aplicarea principiului subsidiarității, valabil în Uniunea Europeană.
Pentru cine nu știe, nu doar în Germania, Italia sau Spania se aplică de bune decenii aceste principii, ci și în țări altădată centralizate, precum Franța și Polonia. Iar acestea sunt acum fie motoare ale economiei UE, care atrag milioane de europeni din Est, inclusiv români, fie țări care au cunoscut o dezvoltare remarcabilă, chiar dacă au pornit de la un nivel destul de apropiat de al României (de văzut cazul polonez).
Dorin Dobrincu: „Elitele politice și administrative nu au o viziune pentru dezvoltarea Moldovei”
Declarațiile bombastice sunt caracteristice politicienilor populiști de peste tot. Cei din România nu fac excepție. Aceștia sunt campioni la agățarea de un trecut idealizat și la promis investiții, autostrăzi, spitale regionale, săli de sport, facilități pentru investitori și multe altele. Asta se întâmpla mereu înainte de pandemie, într-un ritual crispat, pe scena ridicată în Piața Unirii din Iași auzindu-se periodic discursuri în acest sens rostite de președintele și premierul României, de președinții celor două camere ale Parlamentului, de miniștri, deputați, senatori, președinți de consilii județene și primari etc. La sfârșit se făcea o horă, în care se prindeau oficialii cu oamenii veniți să asiste, iar primăria ieșeană oferea un program artistic de gust îndoielnic și o farfurie cu cârnați sau plăcinte poale-n brâu. Festivismul și populismul nu lăsau loc decenței. Nu știu să fi ascultat discursuri oficiale memorabile de 24 ianuarie.
Ziarul de Iași: Moldovei i se cuvenea mai mult! (I)
Polonia a înţeles de timpuriu că în repartiţia teritorială a fondurilor destinate reducerii disparităţilor regionale e necesară discriminarea pozitivă a voievodatelor mai puţin avantajate. Un bun exemplu de strategie teritorială de dezvoltare îl reprezintă sumele alocate ca ajutor de stat la nivel de voievodate. Acest indicator reprezintă palierul de finanţare în termeni de rambursare a costurilor proiectelor de investiţii către IMM-uri. Conform EU Funds in Poland 2014-2020, ierarhia regională e complet inversată, cele mai sărace 5 voievodate amintite anterior se instalează pe primele locuri, cu valori cuprinse între 120 -212% faţă de media naţională (100%).