Republica.ro / Feudalismul în republica morții

foto: igsu

Și baronii de ieri, și cei de azi sunt rezultatul sistemului nostru politic, administrativ și social. O extinsă rețea de complicități a făcut posibilă apariția și reproducerea acestor carnasieri ai scenei publice. Ei nu ar exista fără relațiile pe orizontală și pe verticală.

Între populism și „Vrem capul lui Moțoc!” – editorial de Cătălin MORARU, redactor șef „Monitorul de Botoșani”

Reacția furioasă (și impresionantă prin solidaritatea ei) a oamenilor din Botoșani și chiar din restul țării demonstrează că am ajuns la un moment de cotitură, care arată colapsul aproape complet al capacității de reacție administrativă în țara noastră. Am ajuns până la urmă, după atâția ani de contraselecție în politică, la un nivel de nepricepere absolut de speriat la toate nivelurile.

Monitorul de Botoșani / Tragedia Alexandrei scoate botoşănenii în stradă

O tânără de 25 de ani, cu probleme cauzate de o sarcină, ignorată ore în șir după internare de personalul medical care ar fi trebuit să o îngrijească, a murit vineri dimineață la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani. Potrivit raportului preliminar al Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani, Alexandra Ivanov, mamă a 3 copii, care […]

Ziarul de Iași / Lovitură de graţie pentru justiţia suveranistă

Nu mai e loc de întors. Cei care vor pune sub semnul întrebării primatul legislaţiei UE nu se vor mai putea camufla în spatele hăţişului de legi, norme şi hotărâri. Casta judecătorilor din România are de făcut o alegere: obedienţă către cine le plăteşte salariile uriaşe, pensionări timpurii şi aranjează avansări netransparente în sistem sau servesc interesul public, al cetăţenilor.

Ziarul de Iași / Iată hăul imens pe care îl tot ascundem după zecişti: sate întregi din Iaşi în care niciun elev nu a luat peste 5.00 la Evaluare!

Paradoxul evaluării naţionale în judeţul Iaşi: suntem judeţul cu cele mai multe medii de 10, dar avem şi cea mai slabă promovabilitate din ultimii ani. În timp ce elita şcolară se concentrează în municipiul Iaşi, în topul urban al rezultatelor la evaluarea naţională doar un colegiu din Paşcani reuşeşte să se strecoare printre cele ieşene. În schimb, toţi candidaţii proveniţi de la patru şcoli din mediul rural au obţinut medii sub 5. Iar în municipiul Iaşi alte şcoli şi licee, precum Liceul cu Program Sportiv, sunt comparabile ca rezultate cu cele de la sate.

Ziarul de Iași / De partea bună a istoriei

Ca orice societate care trăieşte în iluzie, restanţele interne ne vor trezi brutal la realitate. Adică fix situaţia bucureşteanului fără apă caldă şi căldură ce află cu stupoare că-n oraş are loc un ditai summit NATO în sprijinul Kievului rămas fără… apă caldă şi căldură.

Libertatea / DOCUMENTE. Doi șefi ai Consiliului Județean Vrancea s-au lăudat, unul după altul, cu construirea unui pod, deși nu aveau avizele obligatorii. Podul s-a prăbușit

Podul de peste râul Putna dintre localitățile vrâncene Vulturu și Vadu Roșca s-a prăbușit pe 30 aprilie, cu o lună înaintea celui de la Luțca, Neamț. Acum ies la iveală problemele: deși avizele de apă și mediu trebuiau obținute înaintea autorizației de construire, ele au fost emise la un an distanță, în 2021. În plus, când au început lucrările, expertiza tehnică expirase. 

#VOCILEMOLDOVEI Politica selfie

În mijlocul acestui război foarte important despre cine e mai cu ie, vatra satului nu mai are unde duce gunoiul, groapa de gunoi a județului nu mai are autorizație de funcționare, de mediu, de ce vreți, că e catastrofă ecologică acolo. Nu este apă într-un sfert de județ, deloc sau două ore pe zi. Printre festivaluri, vatra satului mai iese la proteste pentru apă. Șase poduri stau să cadă, nu sunt chiar conforme cu ce ar trebui să fie. Iar vestea bună e că cică va fi gata la anul drumul strategic (adică niște drumuri județene amărâte, de fapt) care trebuia să fie gata acuma patru ani, doar că acum costă cât un drum expres, dacă nu cât o autostradă.
La nici una din astea cu gunoiul, apa și podurile nu a pus doamna de la CJ nici o poză pe facebook. Printre atâtea festivaluri, ar fi și păcat.

Republica.ro / Faceți liniște: impostura lucrează!

Există un cuvânt definitoriu pentru ceea ce se întâmplă în societatea noastră: impostura. Aceasta a fost mereu lângă noi, acoperită adesea în haine scumpe, chiar strălucitoare, uneori cu diplome conforme, alteori seducătoare prin discurs. O perioadă impostura a fost ceva mai discretă, numai că de la o vreme se află în ofensivă, s-a generalizat. Asistăm în fiecare zi la un festival al înșelătoriei, al mediocrității, incompetenței și inadecvării. Asta se vede în intervențiile publice, fie că este vorba de pupitrele oficiale, de platourile de televiziune ori de rețelele sociale.

Suplimentul de cultură / România plagiată, un proiect ce devine cât o țară

Victor Ponta, Codruț Olaru, Robert Negoiță, Gabriel Oprea, Radu Stroe, Bogdan Licu, Florin Roman. Este începutul unui pomelnic fără de sfârșit al demnitarilor, foști și actuali, ai statului român acuzați sau dovediți că suferă de sulfuroasa boală a plagiatului. Deși dovezile au apărut în presă, iar pentru orice om cu un minimal bun-simț nu mai e nevoie de confirmarea tribunalului.

Europa Liberă România / Țară în service | Culisele vistieriei de partid. Scandalul cotizației, zeciuiala și oligarhizarea democrației cu „munți de bani”

Partidele românești primesc atât de mulți bani de la bugetul de stat încât nu reușesc să îi cheltuie într-un an. Cele mai mari patru partide parlamentare din România primesc din donații și cotizații private între 8 și 13%, potrivit unei investigații realizată de Europa Liberă. Românii, indirect, donează restul – sute de milioane de lei, prin celebrele subvenții de care partidele beneficiază și care au crescut în ultimii ani și de câteva zeci de ori. ​Pericolul, semnalat de specialiști, este „oligarhizarea” politicii. Adică marile partide ar putea ajunge atât de bogate încât să poată cumpăra totul. De la politicieni din Opoziție, la presă.

pressHUB / Suntem o societate a cunoașterii? România tot mai needucată (3)

Pentru a ne convinge că societatea românească este una a cunoașterii, ar trebui să avem o conștiință cât se poate de clară a ceea ce știm și a ceea ce nu știm și o strategie cât de simplă privitoare la modul în care ne putem depăși ignoranța.
Ei bine, această conștiință mi se pare deficitară: accesul aparent neîngrădit la rețelele sociale și cele de televiziune au sădit în mintea oamenilor impresia că știu tot, iar dacă nu chiar tot, atunci destul cât să se exprime pe orice subiect, cu o pretenție la adevăr egală cu cea a unui savant.

pressHUB / Punctul de minim (România tot mai needucată 2)

Puterea politică din România s-a organizat într-un mod atât de complet și de rafinat, încât reprezentanții ei cei mai de seamă pot recunoaște „cu maximă onestitate” fie că România este „un stat eșuat”, fie că „s-a ajuns la un punct de minim cu calitatea educației din România”. Pot recunoaște asta nu doar fără să se întâmple ceva (asumare a responsabilității, recunoaștere a erorilor făcute, ba chiar demisii de onoare), ci chiar făcând din onestitatea lor cea tristă și lipsită de emfază o virtute: „da, distinși compatrioți, avem curajul de a spune că am însoțit în toți acești ani România spre eșec și educația spre un punct de minim, de aceea merităm să vă guvernăm în continuare”.

pressHUB / România tot mai needucată (1)

În vreme ce țările pe care le invidiem au făcut din informația structurată și din cunoașterea științifică principalul combustibil al dezvoltării, România continuă să acumuleze, chiar în timp ce scriu, în timp ce citiți, chiar sub această guvernare care se pretinde a „României educate”, decalaje și vulnerabilități economice și sociale, dar și să acumuleze datorii (nu doar financiare) pe spinarea generațiilor viitoare.

G4Media.ro / România, în marș forțat spre economia controlată, moartea liberalismului / Mari instituții de echilibru și control anihilate în democrația militarizată / Cum arată un stat eșuat (II)

Intervenția abruptă a statului în economie a început încă de la sfârșitul anului trecut cu controlul prețurilor la energie, după ce piața tocmai fusese liberalizată într-un context cât de poate de nepotrivit. Justificată sau nu, măsura a prefigurat de fapt un mod de acțiune al noului guvern militarizat. (…)
În paralel, coaliția PSD-PNL-UDMR, creată de președintele Klaus Iohannis, a eliminat rapid aproape toți profesioniștii independenți din conducerea companiilor de stat. La conducerea firmelor au ajuns clienții de partid, amantele, executanții umili.

G4Media.ro / Cum arată un stat eșuat: Cine exercită puterea în România lucrului prost făcut (I)

Trimiterea unui procuror cu atât de multe probleme în CV ca Bogdan Licu la Curtea Constituțională, dar agreat de sistem sau instalarea în funcția de ministru al digitalizării a unui politician cu zero realizări, ca Sebastian Burduja, dar cu un tată la fel de bine conectat la sistem, sunt cazuri simbolice.
Ei reprezintă opțiunea unui singur om, sub care contraselecția a atins apogeul. Niciodata statul român n-a arătat atât de șubred ca sub președintele Klaus Iohannis. Începând cu prima funcție în stat, mergând în jos pe verticala puterii, vom găsi personaje aproximative, personalități șterse, dar disciplinate și buni executanți.

Devino membru MDM