Alegerile prezidențiale, palma de pământ și Poarta Focșanilor
Antonescu poate crede că vorbele rotunjite oferă credibilitate, că teritoriile și oamenii expuși unui posibil pericol existențial pot fi mobilizați și apărați urmând sfaturile unui strateg precum Mîndrescu. Noi avem toate motivele să ne îndoim. Cu așa președinte și cu așa consilier vom fi în bătaia tuturor vânturilor.
Spotmedia.ro / Poarta Focșanilor: Cedăm Moldova fără rezistență? Avertismentul unui istoric, care dă contra-exemplul Poloniei
Principiul de funcționare a Porții Focșanilor presupune o cedare deliberată a regiunii Moldova în fața unei armate covârșitoare care vine dinspre Est, pentru a câștiga timp în vederea organizării unui răspuns militar cu sprijin extern: Moldova devine zonă tampon între România și un invadator din răsărit, în cazul de față, Rusia.
Punctul pe știri, PODCAST cu Magda Grădinaru, invitat Mihai Chiper: Poarta Focșanilor – călcâiul lui Ahile (AUDIO)
Poarta Focșanilor e livrată conducerii NATO ca un „centru de gravitate” pentru stabilitatea Europei, dar francezii care au cartografiat-o spun că, din contra, e călcâiul lui Ahile. În cazul celui mai rău scenariu al unui atac dinspre Rusia, Moldova este cedată fără apărare, iar aliații nu au timp și nici infrastructură să ajungă să ne ajute. Important e să apărăm București/Muntenia, restul sunt teritorii care funcționează ca un fel de vestă antiglonț. Mai ales Moldova, potrivit cutumei care spune că „Moldova nu se poate apăra”.
Apărarea Moldovei. Trei întrebări pentru Statul Major al Armatei
Problema tratării regiunii Moldova ca o zonă tampon în caz de război cu ruşii a fost readusă în discuție în 24 ianuarie 2021 de istoricul Mihai Chiper, de la Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, un ONG specializat în advocacy regional. El a văzut în planurile de operaționalizare a Porții Focşanilor un efect negativ al ultracentralismului în tradiție continuată din secolul XIX, care induce ideea ierarhizării importanței militare a regiunilor României.
Info Sud-Est / “De ce se apără armata română la 300 de kilometri în interiorul țării?”: Regionalizarea României, dezbătută la Universitatea “Ovidius” din Constanța
“De ce se apără armata română la 300 de kilometri în interiorul țării?” – aceasta este una dintre întrebările fundamentale ridicate vineri, la Universitatea Ovidius din Constanța, în cadrul unei dezbateri aprinse care a luat naștere în jurul lansării cărții “Regionalizarea: Către un model de bună guvernanță a României” (Polirom, 2023).
TVR Cluj. „Transilvania Culturală” / O dezbatere despre modele de regionalizare, identitate regională, centralism militar (VIDEO)
Aflați la Cluj-Napoca la începutul lunii martie cu prilejul lansării volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu, Mihai Chiper și George Ţurcănașu au fost invitații emisiunii „Transilvania culturală” de la TVR Cluj, realizată și moderată de Vasile Hotea-Fernezan.
Constanța. Dezbatere pe tema regionalizării (VIDEO)
Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP), din cadrul Universității Ovidius din Constanța, a găzduit joi, 18 aprilie 2024, lansarea volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Ţurcănașu, publicat la Editura Polirom.
Iașul nostru / Poarta Focșanilor. Ce se întâmplă cu Moldova în cazul unui război cu Rusia
Pentru că aceste detalii desprinse din cărțile de istorie sunt mai actuale ca niciodată, am făcut un scurt explainer bazat pe munca istoricului Mihai Chiper, care a arătat de ce această strategie militară este catastrofală pentru Moldova și pentru locuitorii ei.
Lansări la Târgu Mureș și Cluj-Napoca ale volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”
Seria lansărilor volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României” a fost deschisă la Iași, la 18 decembrie 2023. La 16 februarie 2024 a avut loc prezentarea cărții la București, iar după Târgu Mureș și Cluj Napoca (29 februarie – 1 martie) va urma o nouă lansare la Timișoara (15 martie).
„Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”: un volum-manifest care repune pe agenda publică tema regionalizării (VIDEO)
Vineri, 16 februarie, la Librăria Humanitas Cișmigiu din București, a avut loc o nouă dezbatere prilejuită de prezentarea volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, coordonat de Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu, George Țurcănașu, apărut la la Editura Polirom.
Vineri, 16 februarie: Lansare la București a volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”
Volumul „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, coordonat de Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu, George Țurcănașu și apărut la sfârșitul anului trecut la Editura Polirom, va fi lansat la București.
spotmedia.ro / Funcționează Poarta Focșanilor, în cazul unui atac? Cum e sacrificată Moldova, vestă antiglonț pentru București, și cum și-a modificat Polonia strategia. Interviu cu istoricul Mihai Chiper
Rușii nu sunt o putere militară maritimă reală, ei invadează Europa terestru, pe asta e calată școala lor de război. Ei pot intra în România numai prin Moldova, exact zona lăsată neacoperită de planuri operative, neglijată strategic de București, fără drumuri, fără poduri, fără infrastructură militară critică amplasată acolo. Exact pe schema dinaintea Primului Război Mondial.
Ziarul de Iași / De ce nu se poate dezvolta echilibrat România?
În perioada septembrie-octombrie 2019, nu mai puţin de 696 de proiecte au fost atribuite arbitrar, în urma unor discuţii informale pe care şeful Prognozei, Ion Ghizdeanu, le avea cu reprezentanţii UAT-urilor şi cu persoane influente din mediul politic şi administrativ.
Ziarul de Iași / Lovitură de graţie pentru justiţia suveranistă
Nu mai e loc de întors. Cei care vor pune sub semnul întrebării primatul legislaţiei UE nu se vor mai putea camufla în spatele hăţişului de legi, norme şi hotărâri. Casta judecătorilor din România are de făcut o alegere: obedienţă către cine le plăteşte salariile uriaşe, pensionări timpurii şi aranjează avansări netransparente în sistem sau servesc interesul public, al cetăţenilor.
Ziarul de Iași / Încă 10 ani cu Tudorel Toader?
Toader e un dinozaur. El este unul dintre marii beneficiari ai schimbării pe din dos a legii învăţământului, a acelei „partide” care distruge sistematic orice posibilitate de refacere a unui climat democratic, concurenţial şi integru.
Ziarul de Iași / Ce li se cuvin Iaşului şi Moldovei
În primul rând, Iaşului şi Moldovei li se cuvin nişte oameni integri şi capabili. Integritatea nu face casă bună cu PNL Iaşi. Flancat de doi urmăriţi penal, Chirica şi Alexe, Muraru poartă responsabilitatea totală a complicităţii faţă de acuzaţiile aduse de justiţie celor doi.
Ziarul de Iași / A7 – vitrină electorală
Construcţia A7 nu este despre dezvoltarea Moldovei, ci despre jocurile de putere. Până la darea în folosinţă, sub presiunea politică, A7 va fi cea mai mare colecţie de cioturi inaugurate din 3 în 3 km.
Republica.ro / Revolta unui moldovean față de „bogații privilegiați” din București și Ardeal care au luat partea leului din PNRR: „Cum poate un cetățean român din Moldova, zonă în care statul investește pe jumătate față de București și Ardeal, să aibă aceleași șanse?”
Mihai Chiper: Soluția dezvoltării Moldovei, așa cum o dovedește Transilvania, nu e legătura cu Bucureștiul. Miza a fost, este și va fi mereu legătura cu Europa occidentală.
Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (III)
Statul român este dator să explice de ce Iaşi, Botoşani, Suceava ori Bacău, ca să dăm câteva exemple, rămân deliberat în afara unor planuri serioase de apărare, de ce se mai operează cu concepte geografice din secolul XIX şi de ce elita militară românească nu poate produce un plan viabil şi pentru apărarea Moldovei.
Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (II)
Resuscitarea Porţii Focşanilor a ajuns din 2019 principalul scenariu de război cu care lucrează autorităţile române. Regiunea Moldovei redevine, oficial, după zeci de ani, teritoriu tampon, linia de apărare faţă de Rusia fiind restabilită la 300 de km de frontiera de Nord.