Apărarea Moldovei. Trei întrebări pentru Statul Major al Armatei

Problema tratării regiunii Moldova ca o zonă tampon în caz de război cu ruşii a fost readusă în discuție în 24 ianuarie 2021 de istoricul Mihai Chiper, de la Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, un ONG specializat în advocacy regional. El a văzut în planurile de operaționalizare a Porții Focşanilor un efect negativ al ultracentralismului în tradiție continuată din secolul XIX, care induce ideea ierarhizării importanței militare a regiunilor României.

Info Sud-Est / “De ce se apără armata română la 300 de kilometri în interiorul țării?”: Regionalizarea României, dezbătută la Universitatea “Ovidius” din Constanța

“De ce se apără armata română la 300 de kilometri în interiorul țării?” – aceasta este una dintre întrebările fundamentale ridicate vineri, la Universitatea Ovidius din Constanța, în cadrul unei dezbateri aprinse care a luat naștere în jurul lansării cărții “Regionalizarea: Către un model de bună guvernanță a României” (Polirom, 2023).

Constanța. Dezbatere pe tema regionalizării (VIDEO)

Facultatea de Istorie și Științe Politice (FISP), din cadrul Universității Ovidius din Constanța, a găzduit joi, 18 aprilie 2024, lansarea volumului „Regionalizarea. Către un model de bună guvernanță a României”, coordonat de Alexandru L. Cohal, Dorin Dobrincu și George Ţurcănașu, publicat la Editura Polirom.

spotmedia.ro / Funcționează Poarta Focșanilor, în cazul unui atac? Cum e sacrificată Moldova, vestă antiglonț pentru București, și cum și-a modificat Polonia strategia. Interviu cu istoricul Mihai Chiper

Rușii nu sunt o putere militară maritimă reală, ei invadează Europa terestru, pe asta e calată școala lor de război. Ei pot intra în România numai prin Moldova, exact zona lăsată neacoperită de planuri operative, neglijată strategic de București, fără drumuri, fără poduri, fără infrastructură militară critică amplasată acolo. Exact pe schema dinaintea Primului Război Mondial.

Ziarul de Iași / De ce nu se poate dezvolta echilibrat România?

În perioada septembrie-octombrie 2019, nu mai puţin de 696 de proiecte au fost atribuite arbitrar, în urma unor discuţii informale pe care şeful Prognozei, Ion Ghizdeanu, le avea cu reprezentanţii UAT-urilor şi cu persoane influente din mediul politic şi administrativ.

Ziarul de Iași / Lovitură de graţie pentru justiţia suveranistă

Nu mai e loc de întors. Cei care vor pune sub semnul întrebării primatul legislaţiei UE nu se vor mai putea camufla în spatele hăţişului de legi, norme şi hotărâri. Casta judecătorilor din România are de făcut o alegere: obedienţă către cine le plăteşte salariile uriaşe, pensionări timpurii şi aranjează avansări netransparente în sistem sau servesc interesul public, al cetăţenilor.

Ziarul de Iași / Încă 10 ani cu Tudorel Toader?

Toader e un dinozaur. El este unul dintre marii beneficiari ai schimbării pe din dos a legii învăţământului, a acelei „partide” care distruge sistematic orice posibilitate de refacere a unui climat democratic, concurenţial şi integru.

Ziarul de Iași / Ce li se cuvin Iaşului şi Moldovei

În primul rând, Iaşului şi Moldovei li se cuvin nişte oameni integri şi capabili. Integritatea nu face casă bună cu PNL Iaşi. Flancat de doi urmăriţi penal, Chirica şi Alexe, Muraru poartă responsabilitatea totală a complicităţii faţă de acuzaţiile aduse de justiţie celor doi.

Ziarul de Iași / A7 – vitrină electorală

Construcţia A7 nu este despre dezvoltarea Moldovei, ci despre jocurile de putere. Până la darea în folosinţă, sub presiunea politică, A7 va fi cea mai mare colecţie de cioturi inaugurate din 3 în 3 km.

Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (III)

sursa: wikipedia.org via newstrategycenter.ro

Statul român este dator să explice de ce Iaşi, Botoşani, Suceava ori Bacău, ca să dăm câteva exemple, rămân deliberat în afara unor planuri serioase de apărare, de ce se mai operează cu concepte geografice din secolul XIX şi de ce elita militară românească nu poate produce un plan viabil şi pentru apărarea Moldovei.

Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (II)

sursa: wikipedia.org via newstrategycenter.ro

Resuscitarea Porţii Focşanilor a ajuns din 2019 principalul scenariu de război cu care lucrează autorităţile române. Regiunea Moldovei redevine, oficial, după zeci de ani, teritoriu tampon, linia de apărare faţă de Rusia fiind restabilită la 300 de km de frontiera de Nord.

Ziarul de Iași / Dincolo şi dincoace de Poarta Focşanilor (I)

sursa: wikipedia.org via newstrategycenter.ro

Observam în textul anterior (Anihilarea Moldovei prin digitalizare) că infrastructura critică, cu impact pentru securitatea României, nu este amplasată în Moldova. O asemenea concepţie are rădăcini istorice profunde şi provine dintr-o tradiţie ocultată, aspect ce necesită o introducere mai amplă asupra subiectului.

Ziarul de Iași / Anihilarea Moldovei prin digitalizare

pexels.com

De ce ecosistemul IT moldovenesc nu se califică pentru finanţare? De ce statul nu mizează pe digitalizarea regiunii şi nu pariază pe o dezvoltare locală a acestei infrastructuri critice? Poate din aceeaşi proastă mentalitate (xenofobie) dovedită atunci când moldovenii au cerut autostradă: „ce nevoie aveţi voi de autostradă?” O downgradare civilizaţională, care blochează sistematic orice discuţie despre oportunităţile de dezvoltare echilibrată a României.

Ziarul de Iași / Sistemul african din interiorul României europene (III)

În prezent, establishmentul italian e foarte conştient de provocarea mezzogiorno, zona cea mai săracă a ariei în care se foloseşte moneda euro. A rămas o imensă bătaie de cap, mereu pe masa guvernelor. Între nordul dezvoltat şi mezzogiorno există un raport al PIB de 1 la 2. Iau ca reper extremele: Lombardia (40.000 euro/loc) şi Calabria (20.000 euro loc).

Devino membru MDM