Misecuvinismul – o marcă iohannisiană
Finalul de mandat al primului cetățean are accente caricaturale. Omului nu i-a mai ajuns România, s-a văzut – ori i-au susurat alții că poate fi – șef suprem la NATO sau Comisia Europeană. Nu i-a ieșit nimic. Când construiești pe himere nici nu poate fi altfel.
Sultanul și legea specială
PNL-ul pare să aibă vocația autodistrugerii. S-a predat total în brațele lui Klaus Iohannis, dovadă că în aceste zile se vorbește tot mai mult despre ultimul act, și anume adoptarea unei legi care să-i permită președintelui în funcție să candideze la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. Este vorba de o lege pentru un singur om. Zici că România s-a transformat într-o țară ascunsă între nisipuri, unde legea poate fi schimbată în beneficiul unui șeic care își disprețuiește supușii. Alte lovituri contra spiritului Constituției, dar și împotriva bunului simț sunt invocate de trompetele iohannisiene, care plusează și spun că drepturile unui cetățean nu pot fi restrânse, că un om cu o așa de mare experiență trebuie să aibă ocazia de a se manifesta spre binele nostru.
Nu e nevoie de o extinsă analiză pentru a înțelege cum stau lucrurile în realitate. După eșecul – previzibil – de a ocupa funcții majore la NATO sau Comisia Europeană, omul mai are la dispoziție jucării doar în țarcul mioritic. Se visează președinte al Senatului României, dar și președinte al PNL. Irascibilul președinte își încheie mandatul în decembrie a.c., dar niciun apropiat nu pare să-i fi spus că dacă vrea să participe la alegerile parlamentare poate să își dea demisia din funcție, să se în scrie în partidul care îi servește interesele, adică în PNL, eventual să aleagă varianta independentului, și să se ducă în fața alegătorilor pentru a le cere votul. În privința experienței, aici e o întreagă discuție, iar istoricii vor avea materie primă din belșug pentru a-i analiza (ne)făcutele bărbatului de stat.
Pentru mulți dintre noi este evident că, de-a lungul celor zece ani petrecuți la Cotroceni, omul și-a văzut în primul rând de propriile interese, a introdus o formă de sultanism, și-a mințit electoratul și a deschis calea spre hegemonia PSD nu doar în ultima perioadă, ci și în următorul ciclu electoral. Și mai este vizibil ceva: Iohannis nu știe să iasă decent din scenă.
Când politicienii mărunți își arogă merite închipuite
Acordul de mediu pentru Autostrada A8, segmentul Târgu Neamț-Iași-Ungheni, așteptat de multă vreme, a fost semnat ieri, 20 august 2024. Acest fapt le-a dat ocazia reprezentanților din Iași ai PNL și PSD să-și asume exclusiv meritele și să continue indigesta campanie politică pe paginile lor de Facebook.
Jucătorii de la vârful PNL: semidocți, impostori și acoperiți
Lupta de clan pare a se înteți în PNL. După ce l-a adus pe Klaus Iohannis în fruntea PNL, via Grivco, deschizându-i drumul spre Cotroceni, după ce în mai multe rânduri și-a împins soția la Bruxelles, din slăbiciune și interese familiale, Crin Antonescu s-a gândit că e cazul să facă o radiografie a partidului său.
Apărarea Moldovei. Trei întrebări pentru Statul Major al Armatei
Problema tratării regiunii Moldova ca o zonă tampon în caz de război cu ruşii a fost readusă în discuție în 24 ianuarie 2021 de istoricul Mihai Chiper, de la Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, un ONG specializat în advocacy regional. El a văzut în planurile de operaționalizare a Porții Focşanilor un efect negativ al ultracentralismului în tradiție continuată din secolul XIX, care induce ideea ierarhizării importanței militare a regiunilor României.
Simioniți de strânsură
AUR este încă un partid tânăr, care a încercat inițial să transmită, alături de ultranaționalism și antieuropenism, un mesaj de regenerare a clasei politice. Un fel de „oameni noi” în variantă extremistă. Pentru că nevoia de inși cu oarecare vizibilitate și cu bani a devenit prioritară, porțile partidului s-au deschis larg către oportuniștii de profesie.
Sindromul tătucului la români
Cireașa de pe tort a fost că e jignire să îi zici tătucului providențial că e moldovean. La drept vorbind, era normal să fie și palma asta pe lângă restul. Ce mai contează un șut după atât scuipat?
Președintele, autostrada și zmeura de aur
Inspirat de întâlnirea și convenția de la Washington, am făcut o propunere la întâlnirea din Casa Pătrată ieșeană. Asociațiile civice moldovenești, care militează de ani de zile pentru dezvoltarea regiunii lor, să-l invite la Iași pe președintele statului și să-i acorde un premiu. Cineva a propus să fie un fel de zmeură de aur. Probabil pentru vorbele goale pe care le-a rostogolit prin Moldova în ultimii zece ani.
Iașul marilor speranțe
Iașul poate avea o șansă doar dacă se deschide mai mult, dacă reușește să atragă oameni care vor să rămână. După cum are nevoie să-i păstreze pe cât mai mulți dintre cei care s-au născut și format aici. Și trebuie să joace cu adevărat cartea polului de dezvoltare regional.
Un interviu aranjat cu vechi dragnioți
Cultura politică de tip fesenist răzbătea din tot ceea ce rostea tânărul domn Simonis în studioul incredibilei doamne Alexandrescu. Cu asemenea personaje ajunse în poziții cheie în instituțiile politice sau în administrație, în vreme ce altele influențează opinia publică, avem motive serioase să fim îngrijorați.
Mândria de moldovean în politică
Am zis că nu scriu, dar nu mai pot de câți politicieni sunt brusc mândri că sunt moldoveni. În principal liberali, dar și de pe la Simion, care acu își face oaste, disperat să-l mai asemene cineva cu Zelea Codreanu, ca-n vremurile bune. Plus pesediști care își descoperă și ei subit origini de moldovean, la fel ca șeful cel mare, dar mai discret, că numai de maică-sa a zis Ciolacu că e moldoveancă.
Un fenechist și retorica pentru Moldova
Regionalist moldovean de conjunctură, dând din gură și din coate, dl Muraru s-a trezit pe lista pe care PSD și PNL au propus-o la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. Însă pentru că are o influență limitată în partid, el s-a regăsit pe poziția a 20-a. Lista este deschisă de meșterii în împletit sfori politice Mihai Tudose și Rareș Bogdan, primul de la PSD, celălalt de la PNL.
Reprezentarea europarlamentară a cetățenilor României în contextul regionalizării
Dacă România ar avea și un decupaj regional, iar europarlamentarii ar fi aleși la acest nivel al constituenților, Moldova (cuprinzând cele 8 județe din partea estică și nord-estică a țării) ar avea alocate cel puțin 7 mandate, având în vedere faptul că reprezintă între 20 și 25% din populația țării, iar un mandat revine la aproape 580 de mii de locuitori.
Noi și războiul de lângă noi
Politicienii români refuză să dezbată public pe marginea pericolului care plutește deasupra Europei de Est. Ca și cum nu ar exista. Ca și cum nu ar fi responsabilitatea lor să facă asta. Ca și cum publicul român nu ar trebui informat, încurajat, pregătit pentru toate scenariile posibile.
Alegeri universitare și locale: importanța turului doi
Avem de aproape un deceniu alegerea primarilor într-un singur tur. Un ins ce ia 25% din voturile exprimate, care pot reprezenta doar 10% sau 15% din voturile celor care au dreptul de a se prezenta la urne, ajunge edil. Asta pentru că legea este strâmbă, făcută pentru ca partidele de tip clanic, care domină administrația într-un mod sicilian, să-și prezerve puterea, să nu aibă emoții.
Politică de clan, manipulare și fugă de răspundere
Pentru că nu sunt capabili să-și asume responsabilitatea, cei din capul structurilor politice și canalele de presă arondate acestora au căutat vinovații. Nu, nu era vorba de Victor Ponta și de PSD, nici de USL1, nici de urmașii acestora. Vinovați erau alții, ONG-urile, Dacian Ciolos, Nicușoar Dan etc., în general cei care le strică jocurile mafioților cu tricolor pe frunte. Deja se pregăteau rugurile pentru ei.
Iașul pe mâini hrăpărețe
Un slogan folosit intens de peneliștii ieșeni sună astfel: „Iașul pe mâini bune”. Îl auzi și la cei din Primăria Municipiului Iași, și la cei din Consiliul Județean, și la cei trimiși în Parlament nu pentru că au dovedit ceva în afara partidului, ci pentru că sunt fideli prădătorilor aflați în vârful lanțului trofic al organizației.
„România lui Saturn” sau despre centralismul românesc
„Centralismul” e un concept destul de întâlnit când vine vorba de impactul său în administrație, politică și economie, discutăm însă mult mai puțin despre efectele modelului centralist asupra imaginarului colectiv.
Impostorul care vrea un titlu cu orice preț
Diverși inși care nu fuseseră nici răniți sau care nici măcar nu participaseră la evenimente au ținut să obțină certificat de revoluționar. Un asemenea act nu era doar o hârtie menită a satisface vanități, ci aducea și avantaje materiale, indemnizații, locuințe, spații pentru desfășurarea de activități comerciale, scutiri diverse etc.
Despre localiştii izolaţionişti
Există o specie ciudată de oameni ce-şi manifestă identitatea doar la nivelul local. Şi nasc un soi de conflict meschin, aşa cum e cel dintre cei ce se consideră autohtoni (bănuiesc că e vorba doar despre cei mai puţin mobilaţi intelectual) şi “veneticii”/ “viniturile” ce s-au stabilit într-o anumită localitate. Dacă înţeleg (măcar parţial!) mobilurile “conflictului” infralocal atunci când “veneticii” aparţin unei culturi diferite, nu le mai înţeleg pe cele care animă “conflictul” atunci când migraţia are loc din proximitatea regională.