VIDEO „Centralizare, descentralizare, regionalizare. Este posibil un alt model de dezvoltare în România contemporană?”
Vineri, 8 septembrie 2023, a avut loc cea de-a doua conferință susținută de George Țurcănașu, Dorin Dobrincu și Alexandru Cohal și moderată de Sebastian Bunghez, președintele Asociației „Arad – trecut, prezent și viitor”. Subiectul: „Centralizare, descentralizare, regionalizare. Este posibil un alt model de dezvoltare în România contemporană?”
VIDEO Conferința „Comunism, democrație, civism”
Joi, 7 septembrie 2023, a avut loc conferința online „Comunism, democrație, civism” cu participarea lui Dorin Dobrincu – istoric, Alexandru Cohal – sociolog și lingvist și George Țurcănașu – geograf, toți trei membri activi ai asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.
„O regiune nu este altceva decât un nivel intermediar de organizare care ajută statul să funcționeze mai bine”
„De ce a reapărut discuția despre regionalizare?” a fost întrebarea care a stat la baza emisiunii „Forum Economic” difuzată miercuri, 26 aprilie 2023, la TVR Iași și TVR 3. Moderatorul Iulian Leca i-a avut ca interlocutori pe Alexandru Cohal, sociolingvist, şi George Ţurcănaşu, specialist în geografia sistemelor urbane şi teritoriale, ambii membri activi ai Mişcării pentru Dezvoltarea Moldovei.
contributors.ro / Kapelnița, Perfuzia și Picurătoarea
În Republică se va vorbi de-acum româna, dar nu aceea la care vă gândiți. Acum, că puterea de la Chișinău a convins parlamentul moldovean să legifereze că limba oficială a țării este „limba română”, s-au repus în mișcare vechile tectonice ale naționalismului moldovean și ale naționalismului român, terminate la capete cu unioniști, europeiști, rusofili și moldoveniști.
#VOCILEMOLDOVEI „Regionaționalism” vs. „regionalism”
Există, probabil au existat mereu, curente naționaliste care se ascund sub plapuma regionalismului, hrănindu-se din fronda comună de ieri și de azi față de centralism pentru a se da drept ceea ce nu sunt, pentru a trece puntea, ca și politicul, pentru a ieși în față.
„Mezzogiorno, această Moldovă a Italiei. Disparităţi regionale în Peninsulă”
„Mezzogiorno” este gruparea de opt regiuni din sudul Italiei (Abruzzo, Basilicata, Calabria, Campania, Molise, Puglia, Sicilia, Sardegna) faţă de care Italia a activat, odată cu anii 1950, varii programe naţionale de dezvoltare şi modernizare, menite să reducă disparităţile faţă de celelalte macroregiuni din Peninsulă.
APARIȚIE EDITORIALĂ / Pentru România: către un model de bună guvernanță
La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” anunţă apariţia unei lucrări îndelungi aşteptate, intens pregătite, cu titlul: „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, Iași, Editura Polirom, 2022. Este vorba despre contribuţia noastră şi a colaboratorilor noştri la efortul de a moderniza, de a creşte şi întări locul în care trăim, comunitatea pe care o alcătuim, ţara care ne pune împreună.
„Heringul roşu” şi alte diversiuni autostradale
La ultimele alegeri am ştampilat pe Cătălin Urtoi şi pe Ionel Apostol la Iaşi, la municipiu şi CJ, chiar dacă partidul lor, „Împreună pentru Moldova”, era în practică lipsit de şansă. Am făcut-o pentru că nu aş fi putut vota un paraşutat de la partidele de rit vechi, şi nici pe astronautul de la USR. Acum activez într-o asociaţie civică. Unii mă întreabă când ne vom transforma în partid. Nu vom transforma MDM într-un partid, dar asta nu înseamnă că noi nu facem deja politică, în accepţiunea clasică a termenului, aceea a participării la viaţa publică prin voluntariat, proiecte de interes comunitar etc. Prin urmare, suntem foarte atenţi la limbaj, al nostru şi al altora. Astăzi vă propun să privim critic limbajul nostru politic, folosind „momentul Urtoi” ca exemplu.
Monitorul de Botoșani / „E bine că ne dăm seama de ce ne este ruşine să vorbim cu accent moldovenesc”
„Centralismul lingvistic face următorul lucru, creează simptomul cetății asediate. Adică trebuie să conectăm stigmatizarea noastră cu un sacrificiu, de dragul de a rezista împotriva inamicilor. Nu avem voie să vorbim despre limbi regionale, pentru că, dacă vorbim, dăm apă la moară rușilor și rusofonilor care vor să ne fure nu doar Basarabia, dar și Doamne ferește, Iașul și Moldova. Deci stigmatizarea servește centralismului lingvistic și cultural. Adică, trebuie să fim neapărat strâns uniți în jurul Bucureștiului pentru că trebuie să rezistăm inamicului. Politicile lingvistice sunt o consecință a politicilor naționale, bazate pe cetatea asta asediată.” – un interviu apărut în „Monitorul de Botoșani” cu cercetătorul Alexandru Cohal.