APARIȚIE EDITORIALĂ / Pentru România: către un model de bună guvernanță

La 1 Decembrie, de Ziua Naţională, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” anunţă apariţia unei lucrări îndelungi aşteptate, intens pregătite, cu titlul: „Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României”, Iași, Editura Polirom, 2022. Este vorba despre contribuţia noastră şi a colaboratorilor noştri la efortul de a moderniza, de a creşte şi întări locul în care trăim, comunitatea pe care o alcătuim, ţara care ne pune împreună.

„Heringul roşu” şi alte diversiuni autostradale

La ultimele alegeri am ştampilat pe Cătălin Urtoi şi pe Ionel Apostol la Iaşi, la municipiu şi CJ, chiar dacă partidul lor, „Împreună pentru Moldova”, era în practică lipsit de şansă. Am făcut-o pentru că nu aş fi putut vota un paraşutat de la partidele de rit vechi, şi nici pe astronautul de la USR. Acum activez într-o asociaţie civică. Unii mă întreabă când ne vom transforma în partid. Nu vom transforma MDM într-un partid, dar asta nu înseamnă că noi nu facem deja politică, în accepţiunea clasică a termenului, aceea a participării la viaţa publică prin voluntariat, proiecte de interes comunitar etc. Prin urmare, suntem foarte atenţi la limbaj, al nostru şi al altora. Astăzi vă propun să privim critic limbajul nostru politic, folosind „momentul Urtoi” ca exemplu.

Monitorul de Botoșani / „E bine că ne dăm seama de ce ne este ruşine să vorbim cu accent moldovenesc”

„Centralismul lingvistic face următorul lucru, creează simptomul cetății asediate. Adică trebuie să conectăm stigmatizarea noastră cu un sacrificiu, de dragul de a rezista împotriva inamicilor. Nu avem voie să vorbim despre limbi regionale, pentru că, dacă vorbim, dăm apă la moară rușilor și rusofonilor care vor să ne fure nu doar Basarabia, dar și Doamne ferește, Iașul și Moldova. Deci stigmatizarea servește centralismului lingvistic și cultural. Adică, trebuie să fim neapărat strâns uniți în jurul Bucureștiului pentru că trebuie să rezistăm inamicului. Politicile lingvistice sunt o consecință a politicilor naționale, bazate pe cetatea asta asediată.” – un interviu apărut în „Monitorul de Botoșani” cu cercetătorul Alexandru Cohal.